Joi, 6 august, de la ora 21.00, TVR Internaţional a adus un omagiu Malvinei Urşianu, prin difuzarea filmului "Trecătoarele iubiri", regizat de ea.

TVRi a difuzat producţia "Trecătoarele iubiri", produs în 1974, în regia şi după scenariul Malvinei Urşianu şi pe muzica lui Tiberiu Olah, plecând de la versurile cântecului ”Poate nu trebuie” de Nina Cassian.

Cu o distribuţie de milioane - George Motoi, Silvia Popovici, Gina Patrichi, Cornel Coman - filmul este o dramă care spune povestea unei întoarceri acasă.

"Este un film care vorbeşte nu despre iubiri mai mult sau mai puţin trecătoare, ci despre o întoarcere, despre o împăcare cu sine şi cu alţii, despre o resemnare cu sine însuşi, cu cei care înţeleg sau nu înţeleg, şi cu destinul care în dramă, este întotdeauna implacabil" - Mircea Alexandrescu - 1974 (Cinema)

„Un arhitect român stabilit prin căsătorie în străinătate se reîntâlneşte cu locurile natale, cu cei pe care i-a cunoscut, cu femeile pe care le-a iubit, cu ecourile peste ani ale celor întâmplate altcândva, cu ”marile transformări ce se petrec în Capitală, pe şantierele şi în satele României”. Condamnat de o boală incurabilă, dar şi copleşit de aceste realităţi şi de irepresibilul dor de patrie, eroul hotărăşte să revină definitiv acasă.” – Bujor T. Râpeanu (”Filmat în România”, 2005, Ed. Fundaţiei Pro)

*1974 - ACIN - Marele premiu - Malvina Urşianu - şi Premiul pentru interpretare masculină - George Motoi

***

Regizoarea şi scenarista Malvina Urşianu s-a născut la 19 iunie 1927, în comuna Guşoieni, judeţul Vâlcea, într-o familie de boieri.

A studiat Istoria Artelor la Institutul de muzeografie, paleografie şi biblioteconomie de la Arhivele Statului şi a urmat cursul experimental de cinematografie ţinut de regizorul, scenaristul şi actorul Jean Georgescu.

A studiat singură filmele regizorilor străini şi şi-a început cariera ca asistentă de regie pentru documentarele lui Jean Georgescu numite Petrolul şi Pădurile.

Primul film regizat de ea a fost "Bijuterii de familie" (1957), inspirat din nuvela lui Petru Dumitriu, dar nu a putut termina producţia. În 1958 i s-a înscenat un proces de demascare şi a fost acuzată de sabotaj ideologic şi anticomunism, a fost arestată şi închisă. În plus, timp de 8 ani a fost interzisă în cinematografie.

În perioada 1968-1987 a realizat opt filme:

• Gioconda fără surâs (1968)
• Serata (1971)
• Trecătoarele iubiri (1974)
• Întoarcerea lui Vodă Lapuşneanu (1979)
• Liniştea din adâncuri (1982)
• Pe malul stâng al Dunării albastre (1983)
• O lumină la etajul zece (1984)
• Figuranţii (1987)

Apoi şi-a întrerupt activitatea până în 1995, când a revenit cu filmul de televiziune "Aici nu mai locuieşte nimeni", al cărui scenariu fusese refuzat de cinematografie. În 2002 a apărut filmul "Ce lume veselă". În anul 2003 i s-a decernat premiul special al juriului la Premiile Uniunii Cineaştilor din România pentru acest film, marcând retragerea Malvinei Urşianu din activitate.