TVR Internațional vă invită să urmăriți a doua parte a interviului realizat de Aura Dobre cu Ion Popescu, fost vicepreședinte al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei și una dintre vocile cunoscute ale românilor din Ucraina.
Tatăl său a fost primar mai bine de 28 de ani în Pătrăuți și mama, timp de 45 de ani, profesoară de Matematică și de Lucru casnic tradițional la școala din sat. De la ei a învățat să fie român în Ucraina.
"Eu personal m-am născut în afara Statului român, dar nu și în afara Neamului Românesc! Deoarece acasă, cu părinții am vorbit din copilărie în limba română, în perioada sovietică am frecventat școala medie din sat cu predare în limba maternă. În sat s-au păstrat mai multe obiceiuri și tradiții - mai ales cele legate de Sfintele Sărbători de iarnă (Crăciunul, Sfântul Vasile - pe rit vechi, cu colinde, Malanci, Brâncoveni, Irozi, Căluți etc.), Hramul satului și alte sărbători tradiționale, iar în Biserica ortodoxă din sat întotdeauna au răsunat rugăciuni în limba română, iar cultul Sfântului Voievod Ștefan cel Mare nu a dispărut nici chiar pe timpul deportărilor staliniste...
Mai greu este acum la orașe și în localitățile mixte, unde școala este doar ucraineană - acolo limba noastră mai dăinuiește pe alocuri doar în Bisericile unde s-a păstrat Sfânta Liturghie în limba română. În bisericile din care a fost treptat scoasă limba română, din păcate, în două-trei generații procesul de asimilare va deveni ireversibil. Așa cum li s-a întâmplat fraților noștri aromâni din Grecia, din Istria sau din regiunea Kirovograd - aveam sate cu multe nume românești - Pentescul, Florescul, ba chiar și Moldovan, de exemplu, în satul Costești din raionul Storojineț regiunea Cernăuți, unde la recensământ nu s-a declarat ca fiind “român” niciun localnic.
A fi român la tine acasă, dar dincolo de granițele Țării Mamă nu este o umilință sau rușine. Este o Onoare și o Obligație în fața strămoșilor, nepoților și întregului Neam, pentru că Bunul Dumnezeu așa ne-a dat Suflarea! Și fiecare dintre noi, unde nu s-ar afla, dacă este creștin, trebuie să conștientizeze acest lucru! Demonstrând că suntem binevoitori, muncitori, loiali faţă de Legea fundamentală a statului, dar suntem și mândri de Vatra unde ne-am născut și de Neamul din care facem parte. Având înaintași demni de urmat, nu renunțam nici la glie, nici la drepturile obținute cu mare greutate în timp de către fiii Neamului și cerem respectarea lor cu strictețe, mai ales că multe sunt consfințite chiar în Constituția Ucrainei.
În 1996 eu am avut fericita ocazie să fiu unul dintre coautorii Constituției Ucrainei, în care au fost fixate mai multe norme, care ne permit să luptăm pentru Supraviețuirea noastră ca Neam: în art. 9 am prevăzut că acordurile internaționale semnate și ratificate de către Ucraina sunt parte componentă a legislației naționale, art. 10 ne garantează folosirea și dezvoltarea limbii materne în toate sferele sociale, art. 11 - dreptul la păstrarea și dezvoltarea specificului etno-cultural, art. 22 - nepermiterea îngustării volumului și formelor drepturilor și libertăților existente la adoptarea noilor legi sau amendamentelor la legile în vigoare, art. 24 nu permite înlesniri sau restricții din orice motiv, inclusiv etnic, lingvistic sau confesional, art. 53 garantează dreptul la învățământ în limba maternă în instituțiile comunale și de stat, art. 119 garanteză realizarea de către stat a programelor de dezvoltare național-culturală în locurile viețuirii tradiționale a minorităților și popoarelor băștinașe, art. 132 garanteză că reforma administrativ-teritorială trebuie să țină cont de factorii istorici… geografici, demografici... etnici și tradițiile culturale etc., iar art. 8 cere ca toate actele normativ-legislative să corespundă prevederilor constituționale, iar normele constituționale sunt norme de acțiune directă! Practic toate legile, mai ales cele discriminatorii trebuie urgent aduse în concordanță cu cerințele Constituției. Pentru a păstra Identitatea, Tradiția și Limba trebuie să luptăm doar pe cale Constituțională. Altfel, în condițiile noastre și a conflictului armat din estul țării, putem fi catalogați ca separatiști. Ori, împotriva cerințelor de a fi respectate normele Constituției în mod oficial nimeni nu are dreptul să riposteze. În ciuda realităților create, mai ales în ultimi 5-6 ani, există șansa de a supraviețui etnic. Singura cale de supraviețuire ca Neam, Credință și Limbă este calea luptei politice în strictă concordanță cu normele Constituției, folosind și instrumentele dreptului internațional. Alte variante sunt sau utopie sau redirecționarea conștientă pe o cale ce poate duce nu spre mântuire, ci spre pierzanie. Și, Dă-ne, Doamne, tuturor mai multă clarviziune, cumpătare și insistență!”
Comunitatea de români din Ucraina este azi pusă în situația de a lupta zilnic pentru drepturile ei. În astfel de momente este așteptat un ajutor substanțial din partea României, Patria istorică.
„Prin naștere, Bunul Dumnezeu ne-a înzestrat pe noi, românii autohtoni din jurul României (rămași ca un segment al Neamului Românesc în afara statului român), cu două dimensiuni egale ca valoare: Naționalitatea (apartenența etnică) și Cetățenia (apartenența statală). Cei mai mulți dintre noi, cei din Ucraina, din Nordul Bucovinei, Ținutul Herței, Nordul Maramureșului, destul de mulți din Nordul și Sudul Basarabiei, dar și din alte părți, ne considerăm români, cetățeni ai Ucrainei. Noi suntem cetățeni loiali față de Constituția Ucrainei, o respectăm, dar cerem ca și reprezentanții statului să o respecte cu strictețe. Dar, în același timp, ne mândrim că suntem români, dorind să ne menținem specificul nostru cultural și lingvistic prin păstrarea tradițiilor, obiceiurilor, sistemului de educație în limba maternă și prin credința strămoșească, lucruri garantate, cum spuneam de Constituția Ucrainei. Și, dacă ambele aspirații coincid, suntem gata să construim în ambele direcții, consolidând Poporul Ucrainei, care este format din cetățenii tuturor naționalităților (cum este specificat în Constituția țării), dar contribuind, în același timp, la coagularea Neamului Românesc pe tot spațiul etnoarealului românofon, indiferent de frontierile statului.
Pentru noi, România este ceva mai mult decât Statul Român, cu toate firmele lui birocratice. Pentru noi România este întreg Neamul Românesc! Iar Neamul Românesc, împreună cu Sufletul creștin și Drepturile noastre firești, reflectate în Constituția Ucrainei, alături de Părinți, Familie și Prieteni, ocupă aproape tot spațiul bun din Inima noastră.
Fiind membru al Adunării parlamentare a Consiliului Europei din partea Ucrainei (1996-2002, 2006-2014), șef al delegației Ucrainei în APCE și vicepreședinte al AP a Consiliului Europei (2010-2012, 2014) alături de apărarea constantă a intereselor Ucrainei, de mai multe ori am abordat și problemele respectării drepturilor fraților noștri de neam, cerând asigurarea păstrării tradițiilor, dezvoltării culturii și folosirii limbii materne în toate sferele sociale (inclusiv în învățământ) în locurile viețuirii lor tradiționale - ale aromânilor din Albania, Grecia și Nordul Macedoniei, ale istroromânilor din Croația sau ale fraților din Valea Timocului.
În apărarea drepturilor noastre în Consiliul Europei
Am prezentat și situația românilor din Ucraina, demonstrând că românii, alături de alte neamuri, au fost persecutați și deportați în perioada stalinistă... Și am făcut-o conștient, sincer și din tot sufletul, fără să aștept vreo recunoștință.
Dar am fost plăcut surprins în 2002, când deja eram pentru prima dată șomer din motive politice (2002-2006), să fiu invitat la Consulatul General al Românei la Cernăuți pentru a mi se înmâna un ordin, conferit încă prin 2000 de către Președintele României, Emil Constantinescu, pentru eforturile și activitatea... neobosită îndreptate spre apărarea identității comunităților românești din Ucraina și pentru promovarea intereselor acestor minorități atât pe plan intern, cât și internațional (așa era scris în diploma însoțitoare), înmânând-mi-se Ordinul Național al României “Serviciul Credincios” în gradul de Comandor.
În 2006 am fost ales “Cetățean de Onoare” al localității românești din drepta Tisei, Apșa de Mijloc, Raionul Teceu, din regiunea Transcarpatică, iar în 2010 - “Cetățean de Onoare” al satului nord-bucovinean Pătrăuții de Jos, raionul Storojineț, din regiunea Cernăuți.
De la tribuna parlamentară şi în cadrul comisiei pentru problemele drepturilor omului, minorităților naționale și relaţiilor interetnice de sute de ori am semnalat existența problemelor, venind și cu propuneri constructive. Pentru activitatea legislativă la nivel național și eforturile depuse în armonizarea legislației Ucrainei cu standardele europene am fost decorat și de către statul ucrainean: în 1997 cu Ordinul „Pentru merite” (gradul III), în 2010 cu ordinul „Pentru merite” (gradul II), apoi cu Diploma Radei Supreme a Ucrainei pentru „Merite deosebite în fața Poporului Ucrainean” în anul 2012 - cea mai mare distincție parlamentară. Iar pentru activitatea în susținerea credinței strămoșești am fost menționat și cu 4 ordine creștine din partea Bisericii ortodoxe canonice.”
Ce ar trebui să facă România pentru românii din comunitățile istorice din jurul țării?
„Exact ceea ce fac mai multe state din Uniunea Europenă pentru menținerea și dezvoltarea specificului etno-cultural și lingvistic al consângenilor rămași în afara frontierilor statelor naționale. Ceeea ce face Germania pentru cetățenii germanofoni din Polonia, Danemarca, Cehia ș.a. Ce face Ungaria pentru maghiarii din Ucraina, România, Serbia, Croația, Slovenia, Slovacia și chiar din Austria. Ce face Ucraina pentru ucrainenii din afara frontierelor, în conformitate cu art.12 al Constituției Ucrainei și în baza acordurilor bi- și multilaterale (Convenția-cadru privind drepturile minorităților naționale, Carta europeană a limbilor minoritare sau regionale, Recomandarea 1201 a Consilului Europei etc.).
Oficialitățile române, în baza art. 7 al Constituției României, în primul rând ar trebui să atragă atenția la păstrarea specificului etno-cultural în zonele locuirii tradiționale a consângenilor prin asigurarea existenței și dezvoltării sistemului de educație și învățământ de toate gradele în limba maternă, prin susținerea bisericilor tradiționale în care serviciul divin se oficiază în limba română, a colectivelor de dansuri autentice și cântece populare, muzeelor etnografice, bibliotecilor... - și mai ales a celor de la sate.
România ar trebui să găsească modalități și pârghii legale pentru realizarea unor emisiuni și programe de popularizare a obiceiurilor și tradițiilor populare, a istoriei Neamului din toată zona Carpato-Balcanică.
Și, nu în ultimul rând, să asigure dreptul pentru românii din jurul Românei de a se angaja fără restricții în Țara mamă (deoarece majoritatea care pleacă din comunitățile istorice la muncă în Occident și își iau copiii cu ei, nu se mai întorc).
Este necesară amplificarea legăturilor transfrontaliere mai strânse prin înrudirea comunităților mai dezvoltate din România cu localitățile românofone din jurul ei pentru asistență financiar-economică, dezvoltarea infrastructurii, logisticii, susținerea grădinițelor, școlilor și căminelor culturale în care încă se mai aude limba lui Eminescu.
Și în mod obligatoriu, România trebuie să se folosească de toate mijloacele la nivel internațional ca să dispară frontierele dintre statele în care locuiesc românii la „vatra lor strămoșească” prin ajutorarea statelor (care încă nu fac parte din Comunitatea Europeană) să adere cât mai repede posibil la Uniunea Europeană, stimulând, în paralel, ca aceste state să-și îndeplinească fără întârziere toate angajamentele față de structurile europene, inclusiv în ceea ce privește asigurarea și protejarea minorităților tradiționale autohtone, aducând propriul exemplu de asigurare garantată la reprezentare politică în Parlament, instruire în limba maternă, inscripționare bilingvă, asigurarea nestingherită a funcționarii mass-media etc.
Iar minoritățile tradiționale din jurul frontierelor să devină nu instrumente de manipulare la nivel de jocuri politice interne sau de conjunctură geopolitică, ci vârfuri de lance în armonizarea relațiilor interstatale, iar principiul european Unitate în diversitate să aibă continuitate în principiul uman Trăiește, dezvoltă-te, dar nu-i împiedica și pe alții să trăiască! Doar așa au de câștigat toți - și relațiile interstatale și minoritățile autohtone. Și așa să ne ajute Bunul DUMNEZEU!”
Interviu realizat de Aura Dobre
