loader

Povestea lui Ştefan Lemny, istoricul Cantemirilor

Luni, 15 septembrie, emisiunea „Lumea şi noi” vi-l prezintă pe Ştefan Lemny, un istoric naturalizat francez, care a promovat cultura şi istoria românească peste hotare.

 

Lumea şi noi

Ediția este disponibilă online pe TVR+

Produs al şcolii româneşti de istoriografie, Ştefan Lemny are, ca istoric naturalizat francez, o însemnată contribuţie în receptarea culturii şi istoriei româneşti peste hotare.

Dacă şi-ar fi continuat cercetarea la Iaşi sau la Bucureşti, probabil că opera sa nu ar fi avut aceleaşi ecouri ca în Franţa. Ştefan Lemny a fost cercetător la Institutul de istorie „A.D.Xenopol” din Iaşi până în 1991, când s-a stabilit la Paris, împreună cu familia. Preocupat fiind de relaţiile româno-franceze, a obţinut un al doilea doctorat în istorie, în capitala Franţei.

Specializat în istoria secolului al XVIII-lea românesc şi francez, Ştefan Lemny este în prezent responsabilul Bibliotecii Naţionale a Franţei care se ocupă de îmbogăţirea fondurilor acestei instituţii cu publicaţii din Europa Centrală şi de Răsărit. Printr-o susţinută cercetare a arhivelor şi bibliotecilor europene, istoricul de origine română a repus în circuitul de idei o dinastie de importanţi intelectuali din istoria culturală a Europei: cea a Cantemireştilor.

Apariţia cărţii sale „Cantemireştii – aventura europeană a unei familii princiare din secolul al XVIII-lea” a stârnit ecouri la Paris. Lucrarea lui Ştefan Lemny a fost tradusă în română şi tipărită la noi în două ediţii.

Preocupat de problema interculturalităţii, Ştefan Lemny scrie o carte erudită, într-un seducător stil direct, prin care readuce în actualitate destinul, opera şi personalitatea lui Dimitrie Cantemir şi a fiului său, Antioh.

19:30 Prezenţe româneşti

*Memoria vegetala a romanilor din Voivodina (documente vechi)

În Voivodina, patrimoniul cultural îndură condiții vitrege. Vorbim în primul rând despre condițiile naturale, care sunt impuse de o zonă cu o hidrologie aparte: apa din pânza freatică este absorbită de zidurile clădirilor și se transformă, la un moment dat, în agresori ai bunurilor culturale din Banatul sârbesc. Sporii și mucegaiurile, favorizate de umiditatea excesivă din bisericile, muzeele și chiar casele oamenilor, atacă nemilos și hârtia unor cărți bisericești vechi din anul 1600, ce pot fi considerate opere de artă, dar și materialul vegetal din care sunt făcute iile ori alte țesături vechi de peste o sută de ani. Metafora „memoria vegetală” a lui Umberto Eco atrage atenția asupra funcției de tezaurizare și rememorare a ceea ce înseamnă „românesc deosebit de fragil” în Banatul sârbesc.

Realizator şi producător Mihaela Iamandei

20:00 Telejurnal

*Ştiri

Prezintă: Claudiu Lucaci şi Mihai Rădulescu

Producători: Diana Anghel şi Dorin Munteanu

Transmisiune directă

 
 Tratamentul diabetului zaharat

Tratamentul diabetului zaharat

publicat: vineri, 09 mai 2025

Diabetul este o afecțiune caracterizată de creșterea nivelului de glucoză din sânge. Pentru persoanele care au diabet, stilul de viață și ...

Teodora Groza - inteligenţa concurenţei

Teodora Groza - inteligenţa concurenţei

publicat: joi, 08 mai 2025

Teodora Groza unul dintre acele nume romanești care au intrat deja în elita mondială. Deși foarte tânără, este licențiată în drept, absolventă ...

Drumuri aproape: Lugoj

Drumuri aproape: Lugoj

publicat: miercuri, 07 mai 2025

Lugojul e nod rutier și feroviar, dar mai e, privit din altă perspectivă, un nod cultural și istoric de mare importanță, atât în vremea ...

 

#tvri