„Sunt unul dintre numeroșii români care muncesc cinstit în Spania. Numele nu are importanță în aceste momente. Suntem toți în aceeași barcă și încercăm să trecem cu bine peste această perioadă.” ( antreprenor de succes din Madrid)
În Spania există o comunitate numeroasă de români. Mulți dintre ei au rămas acolo, departe de familiile lor din România, din ce în ce mai îngrijorate. Spania este pentru ei a doua casă sau „casa” pe care și-au construit-o în timp, cu multă muncă, răbdare, încăpățânare și la care nu au vrut să renunțe acum. Mulți dintre ei au contracte de muncă solide, lucrează de acasă sau au propriile afaceri.
Aura Dobre, jurnalist TVR Internațional, a stat de vorbă cu unul dintre antreprenorii de succes din Madrid, care nu a dorit să îi fie dezvăluit numele.
Trăiește alături de soția sa în Madrid. De fapt, în Madrid s-au cunoscut și au hotărât să se căsătorească. Au venit pentru „eveniment” în România, pentru că aici le erau părinții, bunicii și prietenii din copilărie. Și...un pic din luna de miere și-au petrecut-o în România, după care s-au întors la treabă în capitala aglomerată a Spaniei.
Dar începutul a fost așa: „Am plecat într-o vară toridă din Romania, lăsând totul în urma mea. Anul acesta se împlinesc 18 ani. Sărbătorim majoratul!”.
Nu a fost nimic ușor. Nu știa limba. Nu știa obiceiurile locului. Știa doar că trebuie să găsească soluții în fiecare zi, pentru fiecare zi. Așa că, uneori, ziua începea în zori și se termina noaptea târziu. Dorurile de cei de acasă erau și ele acolo, mai lăcrima pe ascuns, neștiut. Telefoanele de acasă erau sursa de încredere și de susținere și mai puneau un mic pansament peste neputințe.
Așa că în cei 18 ani s-au întâmplat multe. De la angajat, a devenit angajator și partener într-o afacere rezonabilă de interes public. Contractele au venit în scurt timp. Partenerii au apărut repede, pentru că recomandările erau „făcute” de rezultatul muncii lor și în Spania asta este cea mai bună carte de vizită.
„Până la începutul crizei sanitare, viața noastră era plină de activități. Dacă ziua avea 24 de ore, eu aș mai fi avut nevoie de încă pe atât.”
„Furau” timp la sfârșit de săptămână și plecau prin împrejurimi cu prietenii, pe bicicletă sau mai departe, cu mașina, în Galicia, cu peisajele ei uimitoare, cu oameni simpatici și cu obiceiuri ce-i aminteau de cele din România. Și, uneori, când „se aliniau planetele” colindau orașele Europei, cu harta în mână și cu GPS-ul la vedere! România era și ea în plan, de dragul familiei care îi aștepta cu drag.
Și totul s-a schimbat la începutul lunii martie: „Un șoc total. Ne-am trezit dintr-o dată că viața noastră, care funcționa la turație maximă s-a oprit. Sau a rămas doar 10% din ce făceam”.
Străzile Madridului au devenit, dintr-o dată, pustii. O liniște totală, spartă din ce în ce mai des de sirenele ambulanțelor. „Doar seara ieșim, încă, la balcoane cu toții să-i aplaudăm și să le mulțumim celor din linia întâi.”
Activitatea firmei nu a fost întreruptă de tot. Se desfășoară doar în cazul urgențelor, a unor defecțiuni care apar, dar drumul cu mașina printr-un Madrid fantomatic e mai dureros decât statul în casă, în izolare, departe de prietenii care și ei sunt îngrijorați pentru sănătatea lor și a celor dragi.
Familia de acasă stă cu sufletul la gură, având în vedere situația din Spania. Încurajările se duc și se întorc prin telefon sau pe video call. Departe, dar mai apropiați ca niciodată...
„Până la urmă cred că toți ne vom infecta și vom avea o formă mai grea sau mai ușoară a bolii. Nu se poate altfel. Depinde de sistemul imunitar al fiecăruia dintre noi, de voință și de puterea de a lupta pentru viață. Așa că stăm în casă, încercăm să evităm contactele directe cu persoane necunoscute. La cumpărături ieșim doar o dată pe săptămână și la cel mai apropiat magazin din cartier. Așa fac și prietenii noștri cu care păstrăm legătura.
Este o situație dificilă pentru toată lumea. Trăim, însă, cu speranța că mulți dintre noi vom înțelege ceva bun din toată această nebunie.
Așa că, în această perioadă, încerc să mă bucur de familie.
Continuăm să lucrăm de acasă, să fim legați online de tot ceea ce ne interesează.
Există și Netflix și o listă întreagă cu planuri bine puse la punct și imaginate până la cel mai mic detaliu!
Nu este o rețetă infailibilă de a depăși situația în care ne aflăm, dar e o variantă. Fiecare poate să adapteze strategia de rezistență în vremea pandemiei la personalitatea sa și a familiei sale: bucurați-vă de soț, soție, copii, câini sau/și pisici ! Citiți mai mult !
Gătiți mai sănătos și experimentați rețete noi din ingrediente pe care nu v-ați gândit vreodată că le-ați putea combina!
Fiți creativi!
Folosiți-vă imaginația și, de ce nu, întoarceți-vă la jocurile copilăriei, care ne țineau mintea trează și ne făceau să râdem chiar și atunci când aveam genunchii juliți sau pierdeam la Tabinet!”
Fotografiile care însoțesc această... destăinuire de carantină sunt dintr-o altă primăvară, când Madridul era viu, plin de oameni, localnici și, mai ales, turiști și când migdalii erau înfloriți la fiecare colț de stradă!
Aura Dobre
