Siteul tvr.ro foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptarea politicii de utilizare a cookies. Afla mai multe accesand POLITICA COOKIES Vezi și Politica de Confidenţialitate care face referire la modul în care colectăm, folosim şi partajăm datele dumneavoastră pentru a va oferi serviciile TVR precum şi modul în care folosim platformele sociale.
Natalia Kaluian: "Folclorul românesc este unic în lume"
luni, 03 august 2020
Natalia Kaluian cântă și încântă lumea cu dragostea ei pentru cântul și portul popular. Iubește muzica și o caută acolo, la izvoarele ei. Cântecele le ascultă și le primește în dar de la bătrânele din satul ei.
natalia 1
Alte legături
La un pas de România

Natalia Kaluian s-a născut pe malul Dunării, în Cartal, Raionul Reni, în Sudul Basarabiei istorice, azi, în Ucraina. La patru ani a luat primul premiu pentru interpretarea unui cântec popular românesc și de atunci a participat la toate spectacolele din raion.

(w640) natalia 1

M-am nascut pe 9 martie 1991 în familia lui Dumitru și Elena Kaluian. Tatăl meu este filonul muzical al familiei, el cântă la acordeon. În casa noastră, muzica e mereu în capul mesei și ne dorim ca ea să fie cunoscută și iubită de toată lumea.

Colind satul meu în lung și-n lat de câțiva ani. Caut izvoarele adevărate de folclor şi merg la bătrânii satului, unde descopăr folclor neatins încă. Pentru mine este ceva special când o bătrânică este dornică să-și aducă aminte de cântecele pe care le fredona atunci când era tânără și să mi le doinească mie. Acela este un moment care îmi umple sufletul pentru că știu că am în fața mea un tezaur muzical.

(w640) natalia 1

Mi-am făcut studiile la Școala Medie în satul natal, într-o școală românească și spun cu mândrie acest lucru, pentru că, în familie, noi am vorbit tot timpul românește, am cântat românește, iar posturile de televiziune și de radio pe care le urmăream erau transmise doar în limba română.

(w640) natalia 1

După absolvirea școlii din sat am plecat să-mi continui studiile muzicale la Chișinău, în Republica Moldova, la Colegiul de Muzică „Ștefan Neaga”, unde am fost admisă să studiez cobza (un instrument foarte vechi şi unic) și de atunci, practic, a început pasiunea mea pentru artă și pentru tradițiile românești. După absolvirea Colegiului am urmat facultatea la Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice „Gavril Muzicescu”, tot din Chișinău, la Secția Canto-Popular. Am colaborat cu Ansamblul etnofolcloric „Ţărăncuţa", cu Ansamblul „Opincuţa", iar după Licență am continuat şi studiile de Master, specialitatea "Patrimoniul Cultural și Manifestări Artistice.

După finalizarea studiilor am participat la foarte multe Festivaluri şi turnee artistice internaționale, cu spectacole de muzică populară în Polonia, Slovenia, Italia, Germania, Cehia, România, Ucraina și Republica Moldova, demonstrând pretutindeni că folclorul românesc este unic în lume şi se bucură de multă preţuire. În prezent, sunt conducător artistic al unui Ansamblu folcloric de copii și în timpul rămas liber particip și la spectacolele la care sunt invitată”.

(w640) natalia 1

(w640) natalia 2

(w640) natalia 1

(w640) natalia 1

Aproape singură a reușit să-și adune un repertoriu valoros pe care urmează să-l înregistreze și să ni-l prezinte cât mai curând. De la bătrânele din sat a învățat cântece de dragoste, de nuntă, dar și melodii de joc (Geamparaua, Cădâneasca și Sârba) specifice satului său natal, Cartal. Cursurile urmate la Școala de Muzică au ajutat-o să se apropie și mai mult de pasiunea ei. Dar viața nu a fost întotdeauna însorită.

„În mintea mea de copil, viața era frumoasă, asta în primul rând datorită părinţilor mei care au făcut mari eforturi să nu ducem lipsă de nimic, dar realitatea era alta… Am trăit şi vremuri foarte grele, când în loc de pâine mâncam doar turte și mămăligă. Uneori nu aveam curent electric. Dar peste toate greutățile am trecut cu credință și cu gândul la Dumnezeu. Am fost crescuți cu frica de Dumnezeu și Dumnezeu ne-a răsplătit pentru acest lucru. Copilăria mea a fost frumoasă, ocrotită de părinții mei, care m-au crescut în dragostea de neam și de tradițiile străbune.

Modelul meu de viață și cel care m-a inspirat să aleg muzica este tatăl meu. El, fiind acordeonist cu studii, a prins niște vremuri mai grele, așa că a fost nevoit să rămână în satul natal și poate tocmai de aceea și-a dorit ca noi, copiii lui, să facem ceea ce el nu a reușit, iar eu nu aveam cum să aleg altceva, mai ales că acum știu că doar muzica este potrivită pentru mine. Părinţii mei întotdeuna mi-au spus că nimic nu se poate face fără muncă! Tata are o vorbă: „Fata lui Tati, tu trebuie să muncești de două ori mai mult”.

De la părinții mei am primit cea mai mare zestre, adică cei șapte ani de acasă. Doar asta m-a ajutat mereu să am încredere în mine și să merg mai departe pe drumul meu. A fost nevoie de ceva timp pentru a-mi da seama cât de importante sunt pentru mine folclorul și tradițiile noastre, pentru a înțelege că tot ce păstrau bunicile în Lada de Zestre e o comoară. Zestrea „culturală” am primit-o de la bunica mea, atât în bunuri materiale, cât și spirituale.

(w640) natalia 1

Copilăria mea se regăsește în poala bunicii… Cum stăteam în curtea ei, pe băncuță, la umbra teiului bătrân și îmi spunea povești și istorii din viața ei. Vara eram permanent în preajma bunicilor pentru că ei mereu ne așteptau cu gogoși pufoase și cu sucuri din fructele verii...

Când mă întorc cu gândul la cum era viața în localitatea mea când eram copil, îmi dau seama că sunt o norocoasă că m-am născut la sat. Satul românesc păstrează încă multe tradiții vii. Tradițiile și obiceiurile născute la sat ne-au creat cumva adevăratele legături de prietenie, capabile să împartă fericire și bucurie la tot pasul, deşteptând în noi dorința de a ne bucura de bucuria altuia, prin jocuri sau prin alte activităţi interesante, neobservând sărăcia și greutățile pe care le intâlneam zi de zi.

De exemplu, pot să vă povestesc, pe scurt, despre obiceiul Caloianul (Paparuda), când ne adunam cu toți copiii din mahala și făceam acea „păpușă" din lut îmbrăcată în haine de coji de ouă. Apoi Caloianul era pus pe apa curgătoare… Sunt multe lucruri de povestit despre acest obicei pe care noi îl țineam cu sfințenie și noi eram mici și credeam că doar așa putem chema ploaia! Alte obiceiuri pe care le mai păstrăm și astăzi sunt: Focorelul, Surata, Lăzărelul, Drăgaica, obiceiurile de iarnă cu măști și colinde. Chiar avem un colind original pe care nu l-am mai găsit nicăieri”.

De când era mică visa să trăiască în România. Privea de dincolo de Dunăre și visa că într-o zi va locui și ea acolo unde se vorbește tot românește și unde știe că e țara străbunilor ei. Visul copilăriei a devenit realitate în timp.

România este o țară minunată, cu o mulțime de locuri deosebit de frumoase și plină de oameni faini! Din punct de vedere profesional, în cazul meu, am cele mai mari șanse să-mi îmbogățesc repertoriul cu obiceiuri și tradiții românești. Sunt pasionată de cultura și autenticitatea românilor și nu mă voi opri niciodată din călătoria mea pe drumul folclorului.

Mi-e drag să port costumul popular care face parte din moștenirea primită de la străbunii noștri. Bunica îmi povestea că iile (cămeșile cu altițe) se confecționau de femeile din sat în timpul șezătorilor, unde toate cântau în timp ce țeseau sau croiau haine. Chiar bunica mea, de meserie croitor, m-a învățat cum să croiesc haine, cum să țes la război țoale, covoare tradiționale, preșuri, cum să împletesc ciorapi sau cum să croșetez perdeluțe. Bunica împletea ciorapi, ilice, cosea la canva și îmi croia mie costume populare. De la ea am primit și câteva costume pe care le port și astăzi cu mândrie și cu mare drag.

Am avut norocul să mă nasc româncă. Buneii și străbuneii mei au fost români cu acte în regulă, iar în România sunt la mine acasă. Să fii român și să-ți iubești neamul strămoșesc, să-ți iubești tradițiile, obiceiurile este o datorie. Nu contează că noi suntem aici și restul românilor dincolo. Am plecat de acasă pentru că așa m-au purtat viața și căutările mele. Am găsit o societate în continuă mișcare, cu probleme care cer soluții. Am găsit oameni interesanți, am văzut cum se îmbunătățesc lucrurile în fiecare zi și pentru mine totul este o provocare, o încercare peste care trebuie să trec cu bine și cu înțelepciune”.

Deși acum România este casa ei, sufletul ei se odihnește mereu în satul de pe malul Dunării. Și știe că acolo românilor nu le este bine.

„Îmi doresc ca România să recunoască oficial că suntem români! Românii aflați la un pas de țara mamă sunt cei care se pot identifica după tradiţiile comune, după portul și după limba vorbită zi de zi. De aceea cred că România ar trebui să se uite cu mai mare atenție la noi.

Să recunoască oficial că și noi suntem românii ei, fiindcă noi nu suntem diaspora, ci neam adevărat rămas dincolo de granițele Țării Mamă. Despre aceste comunități se știe foarte puțin. Manualele de istorie omit să-i menționeze pe românii care mereu au luptat pentru limba, neamul, portul, tradiția și obiceiurile lor, dar au avut neşansa istorică de a se afla dincolo de gardul de sârmă ghimpată care despărțea românii de români.

Eu am avut noroc cu profesorul meu de Istorie care ne preda o Istorie ce nu se găsea în manuale. Tinerii care provin din familiile de români de la mine din sat, dar și din satele vecine știu din ce în ce mai puțin despre neamul din care provin. Știu din ce în ce mai puțin despre tradiții. Bunicii lor se duc, răpuși de ani și de doruri neștiute, iar părinții duc lupta traiului zilnic. Tinerii știu din ce în ce mai puține despre lupta străbunilor lor, nu cunosc istoria României Mari și a unui neam fărâmițat și unit și iar fărâmițat. Lor, acestor tineri, aș vrea să le spun să nu uite de unde au pornit, să iubească și să vorbească limba română, să respecte tradiția și cultura neamului nostru, pentru că aceasta este identitatea care ne definește. Îmi doresc ca ei să fie buni români, pentru că, în cazul nostru, a fi român este o datorie!"

(w640) natalia 1

Interviu realizat de Aura Dobre

  • 07:00
    Regatul Sălbatic
    Producător Mihai Enea (redifuzare)
  • 07:30
    Pescar hoinar
    *Păstrăvul... săgeata argintie a râurilor de munte Invitati: Darius Scoică, Mircea Pitaru, Doru Ilcuş-pescari şi Ilie Stoica-proprietar fermă de cerbi O nouă expediţie marca „Pescar hoinar”-Eugen şi Ştefan au căutat păstrăvul pe râul Avrig, dar s-au bucurat şi de peisajele montane de un pitoresc aparte... Pescuind alături de câţiva pescari de elită, buni cunoscători ai locurilor şi dedicaţi conservării mediului, hoinarii au mai aflat câteva dintre secretele alcătuirii muştelor artificiale, dar şi ale muscăritului-lecţii extrem de utile pentru cei care vor să încerce acest stil specific de pescuit... Firesc, au profitat din plin de condiţia de călător pentru a descoperi atracţiile turistice ale zonei-vizita la o fermă de cerbi din Poiana Neamţului a fost o experienţă de neuitat-pe scurt, încă o poveste cu şi despre pescuit şi o călătorie într-un spaţiu de poveste. Prezintă: Eugen Roibu şi Ştefan Stoica Producător şi realizator Ligia Baboş Sezon nou-Ediţia 1
  • 08:00
    Ferma
    *Nu mai aveţi loc la oraş? Încercaţi la ţară! Emisiune pentru actuali şi viitori tineri fermieri Secretul succesului! În apropierea Constanţei, în satul Poiana, prorectorul Universităţii Maritime a preluat prin 1998 cca. 100 ha de livadă şi 4 hale dormitor de la un I.A.S, unde va creşte curcani cam 2600 de capete/serie-4 serii/an. Tehnica de creştere şi abatorizarea curcanilor s-a extins cu alte 2 hale cu energie regenerabilă, cu centru de furajare şi reproducere plus staţie de refrigerare. Carnea proaspătă şi produsele din carne sunt vândute în magazinele proprii. Participă: prof. univ. dr.ing. Cornel Panait, investitor AVICOLA POIANA. Undeva în România! După ani de muncă în Germania o tânără familie a hotărât să-şi facă o afacere cu capre în localitatea natală a soţului din judeţul Mureş la 10 km de Reghin. Pe dealurile Potocului-Deleni au stâna şi pasiunile, unde cresc peste 150 de capete de capre. Participă : Elena Petrut-fermier, com. Ideciu de Jos, MUREŞ. Jurnalist Sergiu Marinescu Emisiune de Viorel Alexandru Popescu şi Eugen Daniel Iancu
  • 08:50
    Discover Romania
    Producători Cecilia Melinescu şi Diana Ilica
  • 09:00
    Mic dejun cu un campion
    Amfitrion Daniela Zeca Buzura Producător Ileana Ploscaru Panait
  • 10:00
    Drag de România mea
    *Prima parte Prezintă Paul Surugiu-Fuego Jurnalişti Adina Toderaşcu şi Andreea Baciu Producător Codruţa Prunariu
  • 10:50
    Diasporadar
    Realizator Diana Gheorghiu
  • 11:00
    Drag de România mea
    *Partea a II-a Prezintă Paul Surugiu-Fuego Jurnalişti: Adina Toderaşcu şi Andreea Baciu Producător Codruţa Prunariu
  • 12:00
    Rugby
    Transmisiune directă
  • 14:00
    Telejurnal
    Prezintă: Loredana Iordache, Alina Stancu Producători: Anamaria Panait, Violeta Iorgulescu Transmisiune directă Sport *Montaj Meteo *Montaj
  • 14:30
    La un pas de România
    *Limba română, acasă în Vojvodina În oraşul Novi Sad din Republica Serbia trăiesc aproximativ 800 de cetaţeni români. Marea majoritate provine din satele din jurul localităţii.Oamenii au venit la studii şi aici au rămas. Universitatea din Novi Sad a oferit românilor posibilitatea să înveţe în limba maternă. Instituţia de învăţământ a fost înfiinţată în 1954, iar din anul 1981, în cadrul universităţii a luat naştere şi catedra de limba şi literatura română. La 150 de kilometri de oraşul Novi Sad se află localitatea Vârşeţ. În urmă cu sute de ani, aici a fost înfiinţat un liceu. Astăzi, instituţia de învăţământ este singura din Republica Serbia unde se predă astăzi în limba română. Jurnalist Constantin Lupescu Realizator Melania Trifu Producător Aura Dobre (redifuzare)
  • 15:00
    Gala umorului
    *Partea I *„Un mafiot simpatic”-medalion Ştefan Mihăilescu-Brăila Gala umorului continuă cu cel de-al 14-lea sezon. Un nou sezon dedicat maeştrilor comediei româneşti. Aşadar, vă dăm întâlnire, prin intermediul Arhivei de Aur a Televiziunii Române, cu cei ce ne-au făcut, de-a lungul anilor, să râdem cu poftă în faţa micilor ecrane. Prezintă: Corina Dănilă şi Dragoş Huluba Producător Cosmin Dumitru
  • 16:00
    Gala umorului
    *Partea a II-a *„Doi fraţi, talentaşi”-medalion Rodica şi Ştefan Tapalagă Gala umorului continuă cu cel de-al 14-lea sezon. Un nou sezon dedicat maeştrilor comediei româneşti. Aşadar, vă dăm întâlnire, prin intermediul Arhivei de Aur a Televiziunii Române, cu cei ce ne-au făcut, de-a lungul anilor, să râdem cu poftă în faţa micilor ecrane. Prezintă: Corina Dănilă şi Dragoş Huluba Producător Cosmin Dumitru
  • 17:00
    Ora regelui
    Producător Lidia Voicu
  • 18:00
    Telejurnal Moldova
    Prezentator Victoria Coleşnic Translator mimico gestual Transmisiune directă ACEST PROGRAM SE ADRESEAZĂ ŞI PERSOANELOR CU DEFICIENŢE DE AUZ
  • 19:00
    Memorialul Durerii - o istorie care nu se învaţă la şcoală
    *O istorie care nu se învaţă la şcoală Cazul Constantin Cernat Jurnalişti Doina Teodoru şi Marian Nicola Realizator Lucia Hossu Longin Producător Alexandru Munteanu
  • 20:00
    Telejurnal
    Prezintă: Dorina Florea, Radu Andrei Tudor Producători: Eva Matei, Cristian Petru Transmisiune directă Sport *Montaj Meteo *Montaj
  • 20:50
    Zi de zi cu părintele Constantin Necula
    Producător Victor Dochia
  • 21:00
    Drag de România mea
    *Prima parte Prezintă Paul Surugiu-Fuego Jurnalişti Adina Toderaşcu şi Andreea Baciu Producător Codruţa Prunariu
  • 22:00
    Drag de România mea
    *Partea a II-a Prezintă Paul Surugiu-Fuego Jurnalişti: Adina Toderaşcu şi Andreea Baciu Producător Codruţa Prunariu
  • 23:00
    Nunta de piatră
    Film * România, 1973 Regia: Dan Pita si Mircea Veroiu Cu: Leopoldina Balanut, Eliza Petrachescu, Nina Doniga, Adrian Georgescu, Mircea Diaconu, Radu Boruzescu, Petre Gheorghiu. Drama Titlul reuneste doua mediu-metraje inspirate de povestiri ale lui Ion Agarbiceanu, a caror actiune se petrece in zona aurifera a Tarii Motilor, la inceputul secolului al XX-lea. „Fefeleaga”, in regia lui Mircea Veroiu, are ca personaj central o vaduva sarmana, care trudeste la cariera de piatra, pentru a-si intretine fiica bolnava... In „La o nunta”, semnat de Dan Pita, un dezertor din armata incearca sa scape de urmaritorii sai alaturandu-se unui muzicant tocmit sa cante la o nunta. Redactor Marian Nicola Drepturi online: simulcast cu emisia TV exclusiv pe tvrplus.ro
  • 00:30
    Lumea azi
    Prezintă Ioana Dumitrescu Realizator Ioana Dumitrescu Producători: Anca Lăzărescu, Octavian Manciu
  • 01:00
    CERBUL DE AUR
    *Generaţii (I) Proiect special dedicat Festivalului International “Cerbul de Aur”, şlagărelor româneşti de ieri şi de azi, artiştilor şi creatorilor de muzică români Artişti: Monica Anghel, Connect-R, Lidia Buble, Bella Santiago, Mircea Baniciu, Ana Baniciu, Raluka, Bodo, Andrei Tudor Band, Echoes, Claudia Andas, Roxen, DJ Project & Andia, Dora Gaitanovici Invitaţi: Doina Levința, Radu Muntean, Paula Seling Regizor artistic Dan Manoliu Director de imagine Sergiu Ardelean Regizor muzical Liviu Elekes Scenografie Iurie Moroianu Manager de proiect Otilia Iancu Producători: Elena Ştirbescu, Smaranda Vornicu-Shalit Jurnalişti TV: Raluca Alecu, Florenţa Dăscălescu, Ana Maria Mindu Organizator de producţie Beatrice Petrea
  • 02:00
    CERBUL DE AUR
    *Generaţii (II) Proiect special dedicat Festivalului International “Cerbul de Aur”, şlagărelor româneşti de ieri şi de azi, artiştilor şi creatorilor de muzică români Artişti: Monica Anghel, Connect-R, Lidia Buble, Bella Santiago, Mircea Baniciu, Ana Baniciu, Raluka, Bodo, Andrei Tudor Band, Echoes, Claudia Andas, Roxen, DJ Project & Andia, Dora Gaitanovici Invitaţi: Doina Levința, Radu Muntean, Paula Seling Regizor artistic Dan Manoliu Director de imagine Sergiu Ardelean Regizor muzical Liviu Elekes Scenografie Iurie Moroianu Manager de proiect Otilia Iancu Producători: Elena Ştirbescu, Smaranda Vornicu-Shalit Jurnalişti TV: Raluca Alecu, Florenţa Dăscălescu, Ana Maria Mindu Organizator de producţie Beatrice Petrea
  • 03:00
    Telejurnal
    Prezintă: Dorina Florea, Radu Andrei Tudor Producători: Eva Matei, Cristian Petru Sport *Montaj Meteo *Montaj
  • 04:00
    Duhul aurului
    Film * România, 1974 Regia: Dan Pita si Mircea Veroiu Scenariul: Dan Pita Cu: Eliza Petrachescu, Liviu Rozorea, Dora Ivanciuc, Ernest Maftei, Lucia Boga Drama, ecranizarea povestirilor „Valva baii” si „Lada” ale lui Ion Agarbiceanu. Intr-o asezare aurifera din Muntii Apuseni, personajele celor doua parti ale filmului-„Mirza” si „Lada”-cad victima febrei aurului, care ii condamna la pierderea mintilor sau chiar a vietii. Redactor Marian Nicola Drepturi online: simulcast cu emisia TV exclusiv pe tvrplus.ro
  • 05:30
    Lumea azi
    Prezintă Ioana Dumitrescu Realizator Ioana Dumitrescu Producători: Anca Lăzărescu, Octavian Manciu