Sâmbătă, 18, respectiv 25 februarie, de la ora 23.00, la TVR i, ați urmărit celebrul film în două părţi regizat de Sergiu Nicolaescu în 1971.

În anul 1972, producţia, având 8.4 rating pe IMDB, a fost propunerea României pentru Premiile Oscar, la categoria cel mai bun film străin. Realizat sub formă de diptic („Călugăreni" şi „Unirea"), filmul lui Sergiu Nicolaescu evocă principalele momente ale domniei lui Mihai Viteazul: negocierea tronului cu Sultanul, la Constantinopol; refuzul de a plăti tribut; încoronarea de la Alba Iulia; bătălia de la Miraslău; trădarea generalului Basta; refugierea la Praga; bătălia de la Goraslău; uciderea domnitorului.

Realizat după un scenariu scris de Titus Popovici, filmul “Mihai Viteazul” îmbină perfect scenele de luptă la scară grandioasă, intrigile politice, trădările şi dramele familiale şi, mai ales, prestaţia unui mare actor - Amza Pellea.

Din distribuție mai fac parte Sergiu Nicolaescu, Ion Besoiu, Olga Tudorache, Florin Piersic, Ilarion Ciobanu şi Mircea Albulescu.

Pelicula a avut premiera la 13 februarie 1971 şi s-a bucurat şi de succes internaţional. “Mihai Viteazul” a fost prezentat pe ecran panoramic la Festivalul Internațional de Film de la Moscova în iulie 1971. A urmat apoi lansarea filmului în Germania de Est, Finlanda, Germania de Vest, iar în aprilie 1973 a ajuns în Japonia.

Partea I - CĂLUGĂRENI - sâmbătă, 18 februarie, ora 23.00

În anul 1593, sultanul otoman Murad al III-lea îşi îndrepta trupele conduse de generalul Sinan Paşa către Viena, ultimul obstacol spre o Europă dezbinată. Ca printr-un miracol - repetat de-a lungul secolelor - în drumul acestor armate, cele trei ţări române aveau să joace un rol hotărâtor.

În acele vremuri grele a urcat pe tronul Valahiei un om viteaz şi cinstit - Mihai Pătraşcu, ban al Craiovei. Ţara era sărăcită de domnia predecesorului său şi trebuia să plătească o sumă mare de bani către Înalta Poartă.

În decembrie 1594 izbucneşte la Bucureşti o revoltă antiotomană, iar creditorii sunt strânşi în casa fraţilor Buzescu căreia i se dă foc. Uciderea creditorilor este semnalul începerii campaniei antiotomane de la Dunăre a voievodului român.

El trimite emisari la Roma pentru a cere ajutorul Sfântului Scaun spre a-i alunga pe turci din Europa, dar ajutoarele vin prea târziu sau chiar deloc. Finalul primei părţi a filmului îl reprezintă Bătălia de la Călugăreni (13/23 august 1595), purtată într-o zonă mlăştinoasă de pe cursul râului Neajlov.

Partea a II-a - UNIREA - sâmbătă, 25 februarie, ora 23.00

Turcii îi propun domnitorului Mihai Viteazul să încheie un tratat de pace între Înalta Poartă şi Ţara Românească. Mihai refuză oferta tentantă, dorind să unească toate cele trei ţări române: Ţara Românească, Ardealul şi Moldova, unde trăiesc „toţi cei care grăiesc limba neamului meu”.

Drept urmare, el porneşte campania din Transilvania, trece Munţii Carpaţi şi învinge în Bătălia de la Şelimbăr din octombrie 1599 oştile nobililor transilvăneni. După victorie, Mihai Viteazul intră în cetatea Alba Iulia, fiind primit ca domnitor al Transilvaniei.

Apoi, el se îndreaptă spre Moldova, unde domnea Ieremia Movilă, cu ajutorul polonezilor. În film, lupta dintre armata moldoveană și cea valaho-transilvăneană a lui Mihai nu a mai avut loc, dorinţa moldovenilor de a se uni cu celelalte două ţări determinându-i să dezerteze. Astfel s-a realizat unirea tuturor celor trei ţări române. Mihai Viteazul a fost înscăunat drept „Domn al Ţării Româneşti şi Ardealului şi a toată ţara Moldovei" la Alba Iulia, el fiind recunoscut şi de sultanul otoman ca domnitor al celor trei ţări.

***

România, 1971

Regia: Sergiu Nicolaescu  Scenariul Titus Popovici

Muzica: Tiberiu Olah

Cu: Amza Pellea, Olga Tudorache, Irina Gărdescu, György Kovács, Ilarion Ciobanu, Florin Piersic, Mircea Albulescu, Ion Besoiu, Sergiu Nicolaescu