În arhiva cercetărilor de la Sarmizegetusa Regia există fotografii care au surprins imaginea capitalei lui Decebal, așa cum arăta ea în primele decenii ale anilor 1900. Evident, în funcție de cercetările care au avut loc, peisajul din situl de la Grădiștea de Munte s-a tot modificat, cu o singură excepție: comunitatea locală. Aflăm parte dintre poveștile adunate în cei 100 de ani de cercetare la Sarmizegetusa Regia.

Cel mai misterios, poate, dintre monumentele din situl de la Sarmizegetusa Regia este Templul mare circular. Nu doar pentru acest sanctuar, ci pentru toate elementele prezente la Grădiștea de Munte, arheologii, pe lângă determinarea noțiunilor tehnice sau de cele legate de datarea materialelor, au încercat să clarifice și să înțeleagă motivația construirii anumitor temple.

Templul mare circular a fost observat încă din secolul al XIX-lea și de atunci i s-au atribuit o serie de funcțini posibile: amfitreatu, momânt sau o vatră de jertfă. O primă cercetare amănunțită s-a făcut între 1950-1958. Apoi a început să fie vehiculată ipoteza unui sanctuar-calendar. Cu ocazia săpăturilor, care au mutilat Sarmizegetusa Regia în 1980, s-au făcut noi descoperiri care au schimbat și perspectiva acestui edificiu. Astfel, s-a renunțat complet la ideea  că templul ar fi fost un calendar conceput de daci. S-a ajuns la concluzia că era o construcție cu pereți și cu acoperiș.

Ruinele de Sarmizegetusa Regia sunt și astăzi impresionante. Le puteți vizita împreună cu noi, luni, 18 noiembrie, de la ora 17.05, la TVR Internațioanal.

Realizator: Cristina Băican

Sursa foto: capturi din emisiune