Călătorim în timp şi descoperim adevăruri ale istoriei. În această săptămână, la TVR Moldova.
Sâmbătă, 16 mai, la ora 22:00 este programată pelicula „Aurel Vlaicu” (1978). Regia este semnată de Mircea Drăgan. Filmul este dedicat pionierului român Aurel Vlaicu, realizatorul primului aparat de zbor românesc.
În rolurile principale îi vom revedea pe Gabriel Oseciuc, Maria Voluntaru, Radu Beligan şi Octavian Cotescu. Scenariul a fost realizat de Eugenia Busuioceanu. Filmările s-au desfăşurat la Herculane, Clinceni, Brașov, Deva, Orăștie, Binținți, București, dar şi la Görlitz, Bautzen și Dresda.
Filmul ne înfăţişează cele mai importante trepte ale evoluţiei lui Vlaicu şi ne invită să facem o călătorie specială cu „maşina de zburat cu corp în formă de săgeată”. Vom descoperi, alături de personajul principal, bucuria zborului, „beţia izbânzii”, teama de „misterul nemărginirii” şi dorinţa de nestăpânit de a cuceri cerul.
Duminică, 17 mai, la ora 22:00 se transmite filmul „Drumeţ în calea lupilor” (1990) regizat de Constantin Vaeni şi inspirat din monografia „Moartea unui savant: N.Iorga” de Mihai Stoian. În film joacă: Valentin Teodosiu, Dragoş Pâslaru, George Alexandru, Mitică Popescu, Mariana Buruiană, Mihai Dinvale. Dragoş Pâslaru a primit, în 1990, la Festivalul Filmului de la Costineşti, Premiul pentru interpretare masculină a unui rol secundar.
Filmul evocă un moment de răscruce din istoria României. Configurată în jurul asasinării lui Nicolae lorga, naraţiunea reface evenimentele declanșate de instalarea dictaturii Gărzii de Fier, în toamna anului 1940. <„Drumeţul…” e savantul Nicolae Iorga în ultimele sale ore de viaţă, după ce a fost răpit de ”lupii” Gărzii de Fier>, după cum spuneaTudor Caranfil (”Dicţionar universal de filme”, 2008, Ed. Litera, pag. 265)
Regizorul mărturisea într-un interviu că „adevărul istoric al acestui film începe chiar de la titlu, redobândit acum: Drumeț în calea lupilor, parabolă prin care marele cărturar definea însuși destinul neamului românesc. Acest adevăr mi-a însuflețit întreaga perioadă de realizare a filmului. Și tocmai încăpățânarea de a respecta adevărul istoric mi-a adus și cele mai mari necazuri. Cinci ani și jumătate din viață mi-au trecut lucrând la o singură peliculă.” (Libertatea, 8 februarie 1990)
Dana Duma, publicist şi critic de film, descria filmul astfel: „conceput cu strictețe, fără ornamente inutile” şi care se poate impune „prin sobrietate și la capitolele imagine (semnată de Vlad Păunescu, un maestru al compoziției cadrului), muzică (autor Cornelia Tăutu, de o modernitate neostentativă), decoruri (alese cu simțul detaliului de Lucian Nicolau), costume (prin care Oana Tofan completează identitatea personajelor). Constantin Vaeni reușește să stăpânească un imens material documentar și să-l sintetizeze într-o reflexie cinematografică asupra istoriei.” (Noul Cinema nr. 5/1990, Dana Duma)
