Siteul tvr.ro foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptarea politicii de utilizare a cookies. Afla mai multe accesand POLITICA COOKIES Vezi și Politica de Confidenţialitate care face referire la modul în care colectăm, folosim şi partajăm datele dumneavoastră pentru a va oferi serviciile TVR precum şi modul în care folosim platformele sociale.
Eva Maria Șimon: "Mă consider româncă get-beget din Micherechi"
duminică, 28 iunie 2020
Eva Maria Șimon este directorul Editurii de Presă şi Carte Românească "NOI" din Jula (Gyula), Ungaria și redactorul-șef al săptămânalului "Foaia românească".
Eva Maria Șimon
Eva Maria Șimon
Eva Maria Șimon
Eva Maria Șimon
Alte legături
La un pas de România

Deși și-a dorit încă din liceu să devină profesor a descoperit că poate face mai multe lucrând în presa de limba română din Seghedin.

"M-am născut în anul 1970, în cel mai românesc sat din Ungaria, în Micherechi (pe ungureşte: Méhkerék), un sat cu 2000 de locuitori, aflat în sud-estul Ungariei, în judeţul Bichiş (Békés), lângă graniţa cu România. Şcoala generală am făcut-o în satul meu natal, unde funcţionează o singură şcoală, cea românească. În anii 1970-80, la şcoala din Micherechi, precum şi la grădiniţă, toţi copiii ştiau româneşte, învăţând limba română încă din familie. Dar se vorbea un grai bihorean, cu multe ungurisme, astfel că şcoala şi mai târziu liceul au fost instituţiile care ne-au învăţat să vorbim "frumos" româneşte. Studiile medii mi le-am făcut la Liceul "Nicolae Bălcescu" din Jula (Gyula), singurul liceu românesc din Ungaria, unde am îndrăgit foarte mult limba şi literatura română şi limba şi literatura maghiară, astfel că mi-am dorit să devin profesor de română şi maghiară."

A fost apoi studentă la Facultatea Pedagogică a Universității din Segedin (Szeged), la secțiile română și maghiară. În timpul facultății a început colaborarea cu Redacția în limba română a Televiziunii Maghiare și cu Radiodifuziunea Maghiară din Seghedin și așa, visul de a deveni profesor a făcut loc dorinței de a lucra în presă.

"Deja când eram redactor de radio am iniţiat emisiuni pentru generaţiile mai tinere şi, în paralel, am înfiinţat şi am redactat revista "Liceenii" a Liceului "Nicolae Bălcescu" din Jula. În anul 2000 am luat o mare hotărâre, schimbând presa electronică pe cea tipărită, o mare pasiune a mea, iar de la 1 martie 2000 am devenit redactor-şef al săptămânalului "Foaia românească" şi director al Editurii de Presă şi Carte Românească "NOI" din Jula. În acest fel m-am reîntors "acasă", în oraşul Jula, unde funcţionează majoritatea instituţiilor româneşti din Ungaria, şi aproape de Micherechi şi de familia mea, căreia îi datorez tot ceea ce sunt eu până în ziua de azi.

(w640) Eva Maria

Părinţii mei, la fel ca bunicii mei, au fost români simpli de la sat. Bunica mea îmi spunea că eu şi cei trei fraţi ai mei suntem a şaptea generaţie în familia noastră, care ne naştem în acest sat. Nu ştiu cum a făcut aceste calcule, din păcate nu mai trăieşte ca s-o pot întreba. Doar îmi zicea că strămoşii noştri de acum şapte generaţii au venit în Micherechi de undeva din România de azi. Nu am reuşit să găsesc acel strămoş, dar cred că după atâta timp nici nu mai contează. Mă consider româncă get-beget din Micherechi. Fac parte dintre românii băştinaşi din Ungaria, care niciodată nu am plecat şi nu am venit de nicăieri. De la părinţii mei am primit o gândire echilibrată, sentimente identitare româneşti solide şi o dragoste mare faţă de limba mea maternă. Am mai primit dorinţa şi conştiinţa de a fi membru util al comunităţii etnice din care fac parte."

Jocurile copilăriei din perioada anilor ’70 se împleteau cu ajutorul dat părinților și bunicilor la serele de legume din Micherechi.

"Suntem patru fraţi la părinţi. Am trăit în aceeaşi curte cu bunicii din partea tatălui, iar la evenimentele mai importante din viaţa familiei am avut în jurul nostru multe rude şi vecini foarte buni. Cultivarea castraveţilor în sere a adus bunăstarea pentru locuitorii satului, care cu foarte, foarte multă trudă (până în zilele de azi) au reuşit să-şi asigure un trai prosper, să-şi construiască case frumoase, să-şi cumpere maşini, dar ceea ce cred că este şi mai important: micherechenii au înţeles că banii nu au nicio valoare dacă nu investesc în pruncii lor şi pentru a-şi trimite copiii la studii cât mai înalte. Așa că, sute de tineri din Micherechi au făcut studii superioare şi au obţinut diplome universitare, doar numărul medicilor cu origini în Micherechi este în jur de o sută, cred că numărul celor cu diplomă de profesor trebuie să fie undeva în jur de 200. Şi ce este foarte important: aceşti intelectuali nu au uitat niciodată de unde au plecat!"

(w640) Eva Maria

Pasiunea pentru jurnalistică a adus-o pe Eva Maria Șimon în redacția celei mai importante publicații de limba română din Ungaria – Foaia Românească. Prima revistă a românilor din Ungaria de după cel de-al Doilea Război Mondial a fost fondată de Uniunea Culturală a Românilor din Ungaria, în anul 1950 (cu un număr de probă), apariţia permanentă a precursorului "Foii" de azi fiind datată din 15 ianuarie 1951.

"Consider că redacţia "Foii româneşti" este un important atelier de creaţie intelectuală, care acordă atenţie maximă îngrijirii şi transmiterii limbii române în rândul comunităţii româneşti din Ungaria şi întăririi identităţii naţionale române. Ziarul nostru s-a născut la Jula, în sânul comunităţii româneşti, primii autori fiind puţinii intelectuali români de atunci, profesorii liceului românesc înfiinţat cu doi ani înainte, în 1948. (Se ştie că după 1920, marea parte a intelectualităţii române din Ungaria de azi a trecut şi s-a stabilit în România, în primul rând preoţii ortodocşi şi dascălii care şi-ar fi dorit unirea cu România şi din aceste motive au fost persecutaţi de autorităţile maghiare.) "Viaţa julană" a revistei în limba română, care atunci se numea la fel ca ziarele celorlalte naţionalităţi din ţară, Libertatea Noastră, nu a fost prea lungă, deoarece după evenimentele revoluţionare din toamna anului 1956, redacţia a fost mutată la Budapesta, unde a funcţionat până în anul 1971. În vara acelui an, pe 1 iulie, redacţia ziarului "Foaia Noastră" (titlul pe care l-a purtat revista din 1957 până în 1991) revine la locul de baştină, la Jula. Acesta a fost un moment foarte important al presei româneşti, deoarece s-a constituit un colectiv redacţional din membrii comunităţii istorice, când marea majoritate a jurnaliştilor erau fii ai acestei comunităţi băştinaşe, înainte mulţi jurnalişti fiind de etnie maghiară cu origini din România. Între 1991-97 a fost o perioadă de căutări şi schimbări şi în viaţa revistei, modificându-i-se formatul şi titlul în "Noi" şi apoi "Noi. Românii din Ungaria". Începutul anului 1998 aduce după sine o nouă schimbare în titlul revistei, într-un fel o revenire la cel mai îndrăgit nume: "Foaia:", dar de această dată cu întărirea caracterului naţional românesc, revista fiind rebotezată "Foaia românească", titlu pe care îl păstrează până azi."

(w640) Foaia Roma

Românii din Ungaria, ca de altfel toți cei care trăiesc în comunitățile istorice din jurul României, au avut mereu granița… la un pas de casele lor.

"Mulţumesc lui Dumnezeu că o mare parte a vieţii mele am trăit-o deja, aşa că am putut să nu dau mare atenţie graniţelor. Odată cu apariţia şi utilizarea internetului, pentru mine a dispărut graniţa dintre România şi Ungaria. Cu toate că mi-am trăit o mare parte a vieţii în două localităţi – Micherechi şi Jula – lipite de graniţa româno-maghiară, relaţii de rudenie nu am mai avut cu nimeni în România. Până în anul 2003, când m-am căsătorit cu soţul meu, Adrian Şimon, din Arad, iar prin familia şi rudele lui, acum şi eu mă pot mândri că am neamuri în România. Prin aceste relaţii de rudenie, eu mă simt că sunt acasă în România. Și aici ar trebui să punctez ceva important: port cu mare bucurie şi mândrie ia românească la evenimente şi la sărbători importante. Mai ales pentru că mi-au fost dăruite de către soţul meu, cu care m-am căsătorit în Catedrala Ortodoxă "Sf. Nicolae" din Jula, îmbrăcaţi în port popular românesc!

Încă înainte să mă căsătoresc cu soţul meu, mi-am făcut mulţi prieteni în România cu care am corespondat regulat, de la care am învăţat foarte mult atât limba română, cât şi istoria, cultura românească. Să fii român în afara României nu este întotdeauna un lucru uşor, deoarece trăim într-un mediu străin trebuie să depunem eforturi zilnice pentru a nu ne uita limba, cultura, tradiţiile. Eu mi-am creat în jurul meu un mediu şi un cămin românesc, în care mă simt foarte bine şi pe care îl respectă şi prietenii noştri maghiari.

În viaţa mea profesională însă, vă spun sincer, de multe ori am obosit să mă tot prezint şi să explic că sunt româncă din Ungaria, din cea mai vestică extremitate a poporului român, nu am venit de nicăieri. Cred că ar fi mai uşor să enumăr ce nu am făcut încă, decât ce şi câte activităţi am făcut până acum pentru promovarea culturii şi limbii române. Fiind şi membru în Prezidiul Uniunii Culturale a Românilor din Ungaria, cea mai veche organizaţie civilă românească din Ungaria, m-am implicat în nenumărate acţiuni româneşti: organizarea de tabere pentru copii, serate literare, manifestări culturale, spectacole teatrale, concerte de muzică uşoară sau populară, am editat mai multe cărţi în limba română, colaborez de două decenii cu ambasada din Budapesta şi cu consulatele generale (din Seghedin şi Jula) ale României în Ungaria, cu Institutul Cultural Român Budapesta, public articole în ziare maghiare despre comunitatea din care fac parte, dar uneori şi despre România şi cultura românească."

(w640) Foaia Roma

Ce ar trebui să facă România pentru românii din comunitățile istorice din jurul țării și, în mod special, pentru românii din Ungaria?

"Este o întrebare grea, cu răspuns dureros. Până în 1990, comunitatea românească din Ungaria a fost cam uitată de Țara-Mamă România, iar regăsirea de după 1990 nu este una fără probleme. România, o ţară înconjurată de comunităţi istorice mai mari sau mai mici de români, nu are nici în ziua de azi o politică bine definită pentru ajutorarea acestora. Odată cu creşterea numărului diasporei româneşti din vestul Europei, românii istorici din Serbia, Ungaria, Bulgaria şi Ucraina au devenit din copii abandonaţi nişte copii vitregi, care tot timpul au doar pretenţii faţă de România. Vă spun sincer că de multe ori m-am simţit ca un cerşetor la porţile autorităţilor din Bucureşti şi având parte de o dragoste unilaterală.

(w640) Colecția

Publicaţia pe care o conduc se confruntă de mai bine de zece ani cu probleme serioase de finanţare, deoarece Ungaria asigură o sumă înjumătăţită pentru "Foaia românească" decât pentru celelalte săptămânale ale naţionalităţilor. Am cerut de nenumărate ori de la diferiţi factori decizionali ca România să completeze cealaltă jumătate. Promisiuni am avut, dar fapte niciodată. Da, o redacţie poate funcţiona şi cu 1 sau 2 ziarişti, dar niciodată nivelul acelui ziar nu va fi de aceeaşi calitate ca şi când ar fi scris de mai mulţi jurnalişti. De două decenii, de când răspund pentru "Foaia românească" am pregătit numeroşi jurnalişti, dar din cauza salariilor proaste toţi pleacă. Îmi doresc foarte mult să se înţeleagă că un colectiv de mai mulţi jurnalişti români într-o redacţie din afara României este o pepinieră de cultură românească, este o echipă de oameni care cultivă şi răspândeşte limba română într-un mediu străin. Menirea unui jurnalist român în afara României este complexă şi mai grea, dar părerea mea este că şi mai nobilă, decât a unui jurnalist din ţară.

Iar pentru românii care trăiesc la un pas de Țara Mamă, dar și pentru cei din lumea largă, nu vreau să spun vorbe mari, doar ca fiecare, prin exemplul său personal, să se străduiască să-şi creeze o Mică Românie acolo unde trăieşte. România nu înseamnă vreun partid politic, nu înseamnă părerile negative ale altor naţiuni. România este limba şi cultura română, este trecutul şi viitorul românilor."

Interviu realizat de Aura Dobre

  • 22:00
    Vedeta popular
    *Partea a II-a Prezintă Iuliana Tudor Jurnalişti: Steluţa Matios şi Ana Maria Târâlă Producător Iuliana Tudor Ediţia 3 (redifuzare)
  • 23:00
    Omul zilei
    Film * România, 1997 Regia: Dan Piţa Scenariul: Radu F. Alexandru Cu: Ştefan Iordache, Alina Chivulescu, George Mihăiţă, Maia Morgenstern, Victor Rebengiuc Dramă. Andrei, un prosper om de afaceri şi, totodată, şef de partid politic şi parlamentar, provoacă un accident de maşină, soldat cu un mort şi cu un rănit. Victimele sunt doi dansatori, foşti colegi ai tinerei şi frumoasei iubite a eroului principal. Pe măsură ce ancheta înaintează, apare tot mai evidentă intenţia unor rivali politici de a-l compromite pe Andrei. * 1996-1997-UCIN-Premiile pentru scenariu, imagine-Dan Alexandru, interpretare masculină-Ştefan Iordache, muzică-Anton Şuteu; * 1998-Montpellier-Mențiune specială. Redactor Marian Nicola Drepturi online: simulcast cu emisia TV exclusiv pe tvrplus.ro
  • 00:45
    Breaking fake news
    * De câţiva ani, spaţiul public este inundat de ştiri false, dezinformare, „adevăruri alternative", campanii de compromitere, propagandă, discurs instigator la ură, populism. Scrutinele electorale sunt distorsionate, reţelele sociale se radicalizează, războiul informaţional este tot mai vizibil. Dieta informaţională este din ce în ce mai dificilă-ce e adevărat şi ce e fals? Cine e arbitrul adevărului? Cum ne construim opiniile? Să încercăm împreună să deosebim adevărul de minciună, ştirile reale de cele fabricate. Producător Marian Voicu
  • 01:10
    Drag de România mea
    *Prima parte Prezintă Paul Surugiu-Fuego Jurnalişti Adina Toderaşcu şi Andreea Baciu Producător Codruţa Prunariu (redifuzare)
  • 02:00
    Drag de România mea
    *Partea a II-a Prezintă Paul Surugiu-Fuego Jurnalişti : Adina Toderaşcu şi Andreea Baciu Producător Codruţa Prunariu (redifuzare)
  • 03:00
    Telejurnal
    Prezintă: Dorina Florea, Radu Andrei Tudor Producători: Eva Matei, Cristian Petru Sport *Montaj Meteo *Montaj
  • 03:50
    Miracolul: EU
    *Episodul 14: Povestea lui Paul Sute de oameni se trezesc in fiecare zi si se duc la munca doar pentru a a avea cu ce plăti chiria, ratele sau pentru a-şi asigura nevoile de baza. Mii de oameni se îmbolnăvesc în fiecare an din cauza complicaţiilor stilului dezechilibrat de viaţă: stres, lispa de mişcare, mâncarea de proastă calitate. Zeci de milioane de lei se duc in fiecare an pe medicamente care să atenueze suferinţa celor care nu mai pot gestiona stresul şi presiunea constantă în care trăiesc. Există însă oameni care, deşi au fost încadraţi la un moment dat în statistica celor care s-au îmbolnăvit de o afecţiune gravă sau simţeau că nu îşi găsesc rostul şi liniştea, au reuşit, în mod miraculos, să iasă la suprafaţă. A fost nevoie doar de o schimbare radicală dar la îndemâna oricui. Religia explică vindecarea ca un act de credinţă. Fizica cuantică explică ştiinţific acest proces prin nenumărate experimente care s-au desfăşurat în ultimii 50 de ani. Medicina le numeşte uneori miracole sau vindecări spontane. Cei care şi-au găsit locul şi echilibrul numesc această stare simplu: fericirea de fi viu sau bucuria de a trăi! " Miracolul: EU" este povestea unor oameni care şi-au schimbat viaţa şi s-au transformat pentru a-şi gasi calea şi a profesioniştilor care au stat alături de ei. Realizatori: Delia Apostol Hanzelik, Alina Neacşa, Cătălin Al Haj Ali, Paul Caradan, Melania Trifu, Tiberiu Ştefănescu Regizor Cătălin Apostol O emisiune de Dana Ştefănescu
  • 04:00
    Hotel de lux
    Film * România-Franţa, 1992 Regia şi scenariul: Dan Piţa Cu: Valentin Popescu, Ştefan Iordache, Irina Petrescu, Irina Movilă, Alfred Demetriu, Lamia Beligan Dramă. Alex, un tânăr şef de sală ambiţios, încearcă să înnoiască ambianţa dintr-un restaurant aflat în incinta unui hotel de lux, în saloanele căruia mişună, resemnate, personalităţi cândva notabile. Însă iniţiativele lui trezesc împotrivirea personalului şi a superiorilor. Trimis la munca de jos, Alex află de la mama sa că este fiul din flori al patronului tiran şi descoperă perfida ţesătură de minciuni care domină viaţa din hotel. „Ceea ce m-a preocupat la Hotel de lux, a fost să pun individul în raport cu societatea, în raport cu lumea, cu organizarea de stat, cu instituţiile, cu armata, cu puterea. Tot timpul am spus că acest film este o demonstraţie despre cât de facilă este puterea, căci ea se bazează pe un aparat pus la punct, pe care dacă cineva ştie să-l deşurubeze, acesta se destramă. O societate care este ţinută ani de zile sub un clopot închis, sub o forţă politică, administrativă totalitară să eşueze în tot felul de infirmităţi de natură psihică, adică să-ţi dea senzaţia că ai de-a face cu o societate handicapată. O societate care a fost astfel ţinută nu poate să fie sănătoasă. Pentru a o însănătoşi, trebuie să spargi acest clopot şi din mizeria care iese să se nască ceva, poate puţină literatură.”-Dan Piţa. * 1992-Veneţia-“Leul de Argint”; * 1992-UCIN-Marele Premiu, Premiile pentru imagine-Călin Ghibu, muzică-Adrian Enescu, coloană sonoră-Sotir Caragaţă, A. Salamanian, montaj-Cristina Ionescu, interpretare feminină rol secundar-Irina Petrescu. Redactor Marian Nicola Drepturi online: simulcast cu emisia TV exclusiv pe tvrplus.ro
  • 05:40
    Breaking fake news
    * De câţiva ani, spaţiul public este inundat de ştiri false, dezinformare, „adevăruri alternative", campanii de compromitere, propagandă, discurs instigator la ură, populism. Scrutinele electorale sunt distorsionate, reţelele sociale se radicalizează, războiul informaţional este tot mai vizibil. Dieta informaţională este din ce în ce mai dificilă-ce e adevărat şi ce e fals? Cine e arbitrul adevărului? Cum ne construim opiniile? Să încercăm împreună să deosebim adevărul de minciună, ştirile reale de cele fabricate. Producător Marian Voicu
  • 06:05
    CONEXIUNI
    Producător Vali Iorga
  • 06:55
    Imnul României
  • 07:00
    Telejurnal matinal
    *Partea I Prezintă: Andra Soceanu şi Daniel Coman Producători: Andreea Vişan şi Ana-Maria Gheorghe Transmisiune directă *Sport *Meteo
  • 07:50
    Discover Romania
    *Adrian Pintea Producător Cecilia Melinescu
  • 08:00
    Telejurnal matinal
    *Partea a II-a Prezintă: Andra Soceanu şi Daniel Coman Producători: Andreea Vişan, Ana-Maria Gheorghe Transmisiune directă *Sport *Meteo
  • 08:50
    5 minute de istorie cu Adrian Cioroianu
    *cu prof. dr. Adrian Cioroianu Producători: Irina Ifrimache şi Dana Ioniţă
  • 09:00
    Matinalii
    *Partea a III-a Prezentatori: Tinka Mardari, Anatol Guzic, Sandu Scobioală şi Mihai Suvac Producători Nicoleta Toacă si Laura Grigore Transmisiune directă
  • 10:00
    Ca’n viaţă
    *Talk-Show Prezintă: Laura Fronoiu şi Ionuţ Gheorghe Producători: Anca Lăzărescu şi Marie Jeanne Ion Transmisiune directă
  • 10:50
    Diasporadar
    Realizator Diana Gheorghiu
  • 11:00
    Politică şi delicateţuri
    *cu Mircea Dinescu Best of Invitat Cove Jurnalist Iulia Ioaniţoaia Producător Dan Manoliu
  • 12:00
    Femei de 10, bărbaţi de 10
    *Prima parte Magazin al... faptelor bune ! El va aduna laolaltă “Români de 10”, care s-au remarcat prin performanţe notabile şi gesturi emoţionante, mulţi dintre ei nefiind persoane publice. Într-un show spumos, în care vor fi promovaţi cei mai valoroşi cetăţeni ai României, poveştile emoţionante, exemplele de urmat şi divertismentul de calitate se vor întâlni, la TVR. Invitaţi: *Andrei Abrudan -Un medic rezident clujean, în vârstă de 27 de ani, a fost voluntar timp de trei săptămâni într-un spital din Irak, unde a tratat refugiaţii din Mossul, răniţi de gloanţe sau explozii. *Luca Valentin -Campionul mondial la "flair-bartending", unul dintre cei mai populari concurenti de la "Romanii au talent", iti spune care sunt cele mai tari cocktailuri de sezon. *Alexandra Violin Inregistrare in Parcul Herastrau, Restaurant Herastrau Prezintă Marina Almăşan Co-prezentator Costin Teodorescu Producator Marina Almăşan Jurnalişti: Elena Cristescu, Liana Damian, Laura Demeter Coproducţie TVR-SC CONTERA MEDIA SRL (redifuzare)
  • 13:00
    Femei de 10, bărbaţi de 10
    *Partea a II-a Magazin al… faptelor bune! Invitati: *Radu Dinulescu -regizor *Claudiu Bleonț *Irina Loghin *Maria Holtzhauser -femeia care a învins cancerul și a învățat să-și coloreze viața frumos. *Alexandra Violin Inregistrare in Parcul Herastrau, Restaurant Herastrau Prezintă Marina Almăşan Co-prezentator Costin Teodorescu Producator Marina Almăşan Jurnalişti: Elena Cristescu, Liana Damian, Laura Demeter Coproducţie TVR-SC CONTERA MEDIA SRL (redifuzare)
  • 14:00
    Telejurnal
    Prezintă: Loredana Iordache, Alina Stancu Translator mimico gestual Laura Ioana Producători: Anamaria Panait, Violeta Iorgulescu Transmisiune directă ACEST PROGRAM SE ADRESEAZĂ ŞI PERSOANELOR CU DEFICIENŢE DE AUZ Sport *Montaj Meteo *Montaj
  • 14:50
    Vorbeşte corect!
    Jurnalist Iulia Ioaniţoaia Producători şi realizatori: Radu Dănilă şi Cristina Dănilă
  • 15:00
    Drumul lui Leşe
    *Drumul lui Leşe este un program în care se îmbină armonios dezbaterea, monologul şi actul artistic ancorat în realitatea autohtonă şi universală. Este o emisiune croită în jurul unui personaj carismatic, care debordează de vitalitate şi care reuşeşte să transmită publicului mesaje clare, făcându-l, în acelaşi timp, cu umorul specific, să gândească şi să se redescopere. Moderator Grigore Leşe Redactori Sorina Soare, Sandrino Gavriloaia Producător Sînziana Miloşoiu (redifuzare)
  • 16:00
    Ediţie specială
    *Ora prim-ministrului Transmisiune directă
  • 17:00
    Descălecaţi în Carpaţi
    *Colţ de rai cu natură şi cai Best of Producător Răzvan Petrişor (redifuzare)
  • 17:30
    Piersic Show
    *Best of Invitaţi: Diana Lupescu şi Mircea Diaconu (I) Redactor Adina Toderaşcu Producător Carmen Movileanu
  • 18:30
    Un doctor pentru dumneavoastră
    *Plantele, calea spre sănătate Invitată: dr. Adriana Tatomirescu, medic nutriţionist, competenţă în apifitoterapie, director Centrul de Terapie Naturală ”Alexandra” din Breaza, Hofigal În ritmul rapid şi aglomerat în care trăieşte omenirea, sănătatea începe din farfurie. O alimentaţie corespunzătoare, bogată în vitamine şi minerale, aduce beneficii majore în menţinerea unui stil de viaţă optim pentru evitarea apariţiei diverselor afecţiuni. Pentru completarea unui aport suficient de elemente esenţiale, plantele medicinale vin să ajute organismul. Acestea concentrează în structurile lor toate substanţele principale de echilibrare şi tratare a carenţelor şi dezechilibrelor generatoare de boli. Moderator Măriuca Mihăilescu Jurnalişti: Adina Toderaşcu, Delia Logofătu şi Laurenţiu Năstase Realizator Cristina Anton Producător Monica Ancuţa (redifuzare)
  • 20:00
    Telejurnal
    *Ştiri *Tema zilei Prezintă: Dorina Florea, Radu Andrei Tudor Producători: Eva Matei,Cristian Petru Transmisiune directă Sport *Montaj Meteo *Montaj
  • 20:50
    5 minute de istorie cu Adrian Cioroianu
    *cu prof. dr. Adrian Cioroianu Producători: Irina Ifrimache şi Dana Ioniţă
  • 21:00
    Avocatul dumneavoastră
    *Contractul de împrumut Invitat: avocat Dan Laurenţiu Stoicescu *Rubrica INFO Procedura în caz de accident rutier în Marea Britanie Invitată: avocat Andreea Moscivici Moderator Angela Avram Jurnalist Aura Iosif Producător Angela Avram (redifuzare)
  • 22:30
    Expediţiile memoriei
    *Partea a V-a: Siberia, Krasnoyarsk (II) „Expediţiile memoriei” este un proiect în care 11 tineri din România şi Republica Moldova-istorici, jurnalişti şi oameni de film şi-au propus să meragă pe urmele strămoşilor lor ajunşi fără voie in Siberia. O echipă de la TVR Iaşi a realizat un „jurnal de bord” al acestei călătorii. Acest documentar este despre viata romanilor basarabeni care locuiesc astazi in Siberia. De aceasta data vorbim despre oamenii care s-au dus acolo de buna voie si au ramas sa-si duca traiul departe de casa. De ce, in ce imprejurari, dar si despre dorul de casa si nevoia lor de a se tine gramajoara. Realizator Violeta Gorgos (redifuzare)
  • 23:30
    Câştigă România!
    Prezinta Virgil Ianţu Regia artistică Larry Maronesse Producător Diana Pascal O producţie Zucchero Media şi TVR2 (redifuzare)
  • 00:30
    Cap compas
    Producător Elena Dinu
  • 01:00
    Mic dejun cu un campion
    *Invitat: Neagu Djuvara, istoric, diplomat, filozof şi romancier În această ediţie o să ieşim puţin din decorul cu care v-am obişnuit pentru că, de data aceasta, campionul nostru este un senior care nu vrea, cu nici un chip să se scoale de dimineaţă. Istoricul Neagu Djuvara are reguli stricte la cei peste 100 de ani pe care îi are. ’’Mi-a spus că nu regretă nimic. Că totul a fost viaţă, iubire, experienţă. Şi că se mai roagă să i se mai dea timp ce să-şi ducă la capăt credinţa şi opera. Cu alte cuvinte, secolul lui Neagu Djuvara a fost doar o istorie prea scurtă a lucidităţii şi implicării’’-destăinuie Daniela Zeca Buzura. Amfitrion Daniela Zeca Buzura Producător Ileana Ploscaru Panait (redifuzare)
  • 02:00
    Un doctor pentru dumneavoastră
    *Plantele, calea spre sănătate Invitată: dr. Adriana Tatomirescu, medic nutriţionist, competenţă în apifitoterapie, director Centrul de Terapie Naturală ”Alexandra” din Breaza, Hofigal În ritmul rapid şi aglomerat în care trăieşte omenirea, sănătatea începe din farfurie. O alimentaţie corespunzătoare, bogată în vitamine şi minerale, aduce beneficii majore în menţinerea unui stil de viaţă optim pentru evitarea apariţiei diverselor afecţiuni. Pentru completarea unui aport suficient de elemente esenţiale, plantele medicinale vin să ajute organismul. Acestea concentrează în structurile lor toate substanţele principale de echilibrare şi tratare a carenţelor şi dezechilibrelor generatoare de boli. Moderator Măriuca Mihăilescu Jurnalişti: Adina Toderaşcu, Delia Logofătu şi Laurenţiu Năstase Realizator Cristina Anton Producător Monica Ancuţa
  • 03:30
    Telejurnal
    *Ştiri *Tema zilei Prezintă: Dorina Florea, Radu Andrei Tudor Producători: Eva Matei,Cristian Petru Sport *Montaj Meteo *Montaj
  • 04:20
    5 minute de istorie cu Adrian Cioroianu
    *cu prof. dr. Adrian Cioroianu Producători: Irina Ifrimache şi Dana Ioniţă
  • 04:30
    Avocatul dumneavoastră
    *Contractul de împrumut Invitat: avocat Dan Laurenţiu Stoicescu *Rubrica INFO Procedura în caz de accident rutier în Marea Britanie Invitată: avocat Andreea Moscivici Moderator Angela Avram Jurnalist Aura Iosif Producător Angela Avram