Duminică, 24 ianuarie, telespectatorii TVR Internaţional sunt invitaţi să se alăture sărbătoririi a 157 de ani de la Unirea Principatelor Române, alături de transmisiuni şi producţii speciale.
Astfel, de la 11.20 jurnalista Gabriela Baiardi, de la TVR Iaşi, prezintă “Iaşul care uneşte”. În cadrul ediţiei aflaţi fapte inedite despre viaţa si domnia lui Alexandru Ioan Cuza, despre reformele sale cele mai însemnate, precum şi despre cei mai apropiaţi susţinători ai săi.
Informaţiile sunt aduse de istorici, muzicieni, scriitori, elevi olimpici şi cercetători ştiinţifici. În cadrul programului veţi putea urmări şi transmisiuni de la manifestările omagiale dedicate împlinirii a 157 de ani de la Unirea Principatelor Române din Piața Unirii din Iași.
De la ora 17.30 aflăm de ce “România s-a născut la Iaşi”, într-un program care îşi propune să explice de ce Iaşul este oraşul unirii românilor în momente istorice importante, dezvoltând mişcarea separatistă de la 1859.
Trei momente cheie din istoria noastră sunt legate de oraşul Iaşi: 1600, 1859 şi 1916 – 1918. Numit cândva Florenţa României, Iaşul a fost capitală de ţară aproape 300 de ani. În plus, de la Iaşi a plecat ideea Unirii de la 1859, chiar dacă politicienii ieşeni ştiau că printre consecinţe se numără şi cedarea statutului de capitală.
Au fost şi intelectuali care s-au opus unirii principatelor. Apoi Iaşul avea sa redevină „capitală a rezistenţei până la capăt” în perioada 1916-1918. România s-a refugiat la Iaşi în timpul Primului Război Mondial şi a supravieţuit prin acest oraş. Sunt multe evenimente istorice legate de numele oraşului Iaşi. Cele mai importante sunt scoase în evidenţă de istoricii Ion Agrigoroaei, Gheorghe Iacob şi Adrian Cioflâncă.
La ora 18.00 se deschide uşa marilor “Baluri în vremea Unirii”. Timp de două ore vom intra în lumea balurilor din vremea Unirii, evenimente care constituiau principalul divertisment la mijlocul secolului al XIX-lea. În emisiunea transmisă de la Muzeul Unirii din Iaşi vom asculta muzică clasică şi lăutărească, vom dansa vals şi menuet, vom vorbi despre viaţa mondenă, măşti, obiceiuri culinare şi modă vestimentară.
“Balurile din vremea Unirii” vor fi evocate de istoricii Aurica Ichim şi Sorin Iftimi, de muzicologul Carmen Chelaru şi artista plastică Miruna Haşegan, precum şi de interpreţi de la Liceul de Arte "Octav Băncilă” (coregrafia Cristina Todi) şi Universitatea de Arte ” George Enescu” (coordonator, Ciprian Chiţu)
De la ora 20.30 descoperim “Zbuciumatul destin al lui Cuza Vodă”, într-un portret realizat de Gabriela Baiardi. De aproape 70 de ani, Ruginoasa doreşte să-l aducă pe Cuza Vodă la locul iniţial al înmormântării în „gropniţa domnească”. Filmul prezintă atât argumente care susţin acest demers, cât şi motivaţia celor care se opun.
Domnitorul Principatelor Unite pare să nu-şi fi găsit liniştea după moarte. A fost înhumat la Ruginoasa, în mai 1873, într-un cavou din curtea Bisericii Domneşti. În 1907 a fost mutat într-o criptă din biserică. În 1944, când Ruginoasa era în prima linie frontului, osemintele domnitorului au fost mutate la Curtea de Argeş, iar un an mai tîrziu, cu toată oponenţa locuitorilor din Ruginoasa, racla a fost dusă la Iaşi, în schimbul unei promisiuni care nu a fost onorată nici pînă astăzi. De aproape 70 de ani Ruginoasa vrea să-l aducă pe Cuza Vodă la locul iniţial al înmormântării. Ideea a fost lansată din nou în spaţiul public. Unii leagă destinul zbuciumat al domnitorului de faptul că Palatul Domnesc de la Ruginoasa era blestemat. Se presupune că şi secularizarea averilor mănăstireşti l-ar fi costat pe domnitor. Vasile Lupu îi blestema, în 1641, pe cei care s-ar încumeta să strice şi să sfărâme dania, miluirea şi întocmirea sa către mănăstirea pe care a ctitorit-o.
Seara dedicată Micii Uniri se încheie cu un concert cu totul şi cu totul special, de la ora 21.00. De dragul lui Eminescu, compozitorul Eugen Doga aşază pe muzică “Dialogurile dragostei”, într-un concert extraordinar. Aflaţi mai multe informaţii despre concert AICI.
