La TVR Internațional, în perioada 16 - 19 martie, emisiunea "Un doctor pentru dumneavoastră" redifuzează, de la ora 18:30, ediții în care puteți regăsi recomandări pentru un stil de viață sănătos și echilibrat.

 

Luni, 16 martie 2020, redifuzare din 14 octombrie 2019

STRESUL, PRIETEN ȘI DUȘMAN

Invitat: dr. ILEANA MARINESCU, medic primar endocrinologie, doctor în științe medicale

Organismele vii au evoluat datorită stresului pozitiv cu rol de pregătire a corpului pentru înfruntarea pericolelor, satisfacerea nevoilor, învățarea și memorizarea experiențelor, cu toate mecanismele necesare supraviețuirii. Vrem liniște, dar, când viața este calmă, căutăm o doză de cortizol și adrenalină, doi hormoni pe care corpul îi folosește când este stresat, pentru a face față situației. Corpul are mecanisme de apărare care pot distruge celulele canceroase, pot combate infecțiile și pot încetini procesul de îmbătrânire, dar ele funcționează numai când sistemul nervos este relaxat.

Cortizolul,  hormonul stresului, face ca organismul să recurgă la rezervele de energie și să crească abilitatea de a lupta cu infecțiile. În cantități prea mari, poate face ravagii: un somn cu probleme, un sistem imunitar slăbit, anormalități glicemice și chiar depunerea kilogramelor. Antidotul pentru nivelul mare al cortizolului este relaxarea. Un studiu realizat de Universitatea Miami spune că, prin masaj, nivelul cortizolului scade cu o treime. Pe lânga ținerea cortizolului sub control, masajul reduce stresul încurajând producția de dopamină și serotonină, hormoni care te ajută să te simți bine. O ediție în care aflăm ce alte metode avem la îndemână pentru a reduce stresul.

IMUNOTERAPIA, SPERANȚĂ LA VIAȚĂ

Invitat: conf. dr. HORIA BUMBEA, medic primar hematologie, șef Departament flowcitometrie, coordonator transplant medular, SUUB

Terapia cu celule CAR-T este folosită cu succes în lupta împotriva cancerului. Este rezultatul a peste două decenii de cercetări, cu progrese extraordinare în imunoterapie. Celule CAR-T se folosesc printre altele în tratarea bolilor maligne sanguine cum ar fi, de exemplu, leucemia acută limfoblastică. Organismul uman a fost dotat cu o ”armată” de anticorpi” într-un sistem imunitar complex și complet, cu rol de apărare împotriva atacurilor corpurilor străine. Celulele T, se maturizează în timus, glanda esențială pentru buna funcționare a corpului uman pentru că secretă un hormon cu rol în creșterea copiilor. Aceste celule T distrug celulele infectate microbian, celulele T transformate care produc bolile autoimune și, cel mai important, celulele maligne. Pe această funcție se bazează metoda revoluționară de imunoterapie numită CAR –T, o terapie care utilizează transformarea genetică a unor celule T în distrugători de tumori.

Moderator: Măriuca Mihăilescu

Marți, 17 martie 2020, redifuzare din 12 noiembrie 2019

MALADIA PARKINSON

Invitat: prof. dr. MIHAELA VLAICU BUSTUCHINĂ, medic primar neurologie, supraspecializare în epilepsii, Spitalul Universitar „Pitié Salpêtrière” și Institutul pentru Creier și Măduva Spinării din Paris, Franța, membru al Societății Franceze de Neurologie și al Academiei Europene de Neurologie

Tremurul mâinilor, încetineala, dificultățile de mers și echilibru, rigiditatea membrelor și a feței, tulburările gastrointestinale și cardiovasculare, dificultăți în vorbire și scris, modificări de personalitate și depresie sunt principalele simptome ale instalării maladiei Parkinson. Această afecțiune face parte din categoria tulburărilor degenerative neuronale ale sistemului motor cerebral și ocupă un loc important în topul afecțiunilor cerebrale care pun în dificultate viața. Este a doua boală neurodegenerativă ca frecvență după Alzheimer și afectează ambele sexe, încă de la vârste tinere. Cauzele sunt multiple iar simptomatologia este complexă și diversă. Din păcate, tratamentele actuale nu vindecă, dar aduc reale beneficii și îmbunătățesc calitatea vieții.

TERAPIA OCUPAȚIONALĂ ȘI MIȘCAREA ÎN PARKINSON
Invitat: IULIAN NICA, kinetoterapeut

În 1968, Asociația Americană de Terapie Ocupațională afirma: ”Terapia ocupațională este arta și știința de a dirija modul de răspuns al omului față de activitatea selecționată, menită să mențină, să împiedice evoluția către infirmitate, să evalueze comportamentul, să trateze și să antreneze pacientul cu disfuncții fizice sau sociale”. Joacă un rol esențial în recuperarea individului care se confruntă cu o boală traumatizantă. Este vitală în multe afecțiuni dizabilitante de tipul celor osteoarticulare și musculare, cardiovasculare, traumatisme, boli neurodegenerative, precum maladia Parkinson. Pentru redarea și conservarea autonomiei individului este necesară o terapie continuă, pe o perioadă lungă de timp, susținută de un aport de apă optim și o alimentație corectă.

Moderator: Ana Maria Ghiur

Miercuri, 18 martie 2020, redifuzare din 27 noiembrie 2019

MITURI ȘI ADEVĂRURI ÎN IMPLANTOLOGIA ORALĂ
Invitat: dr. IONUŢ LEAHU, medic stomatolog, competenţă în implantologie orală, Clinicile dr. Leahu

În prezent, un număr tot mai mare de tineri se confruntă cu afecțiuni dentare, de la gingivite până la paradontoză. Factorii sunt  variați: de la predispoziție genetică, alimentație nepotrivită și fumat până la insuficienta igienă orală generată de lipsa timpului, neglijență și necunoaștere. O educație precară în ceea ce privește îngrijirea danturii duce la comportamente incorecte și decizii care au efect final pierderea dinților și instalarea unor boli grave în organism. Din păcate, lipsa de informare a generat, de-a lungul timpului, multe mituri privind metodele de rezolvare a bolilor dentare, iar după dezvoltarea implantologiei dentare, lista acestora a crescut și mai mult.

DIABETUL, O BOALĂ CARE POATE FI PREVENITĂ

Invitat:  acad. CONSTANTIN IONESCU-TÎRGOVIȘTE, medic primar diabet, nutriție și boli metabolice, Institutul de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice „N. Paulescu”, preşedintele Asociaţiei Medicale Române.

Diabetul pune mari probleme sănătății și este un factor de apariție a altor boli cronice grave. O ediție în care vorbim despre metabolismul insulinic, despre contribuția lui Nicolae Paulescu la progresul medicinei mondiale prin descoperirea insulinei, dar mai ales despre cum putem preveni apariția diabetului.

Moderator: Măriuca Mihăilescu

Joi, 19 martie 2020, redifuzare din 10 martie 2020

METODE MODERNE DE TRATARE A ARITMIILOR

Invitat: conf. dr. RADU VĂTĂȘESCU, medic primar  cardiologie, competență Electrofiziologie Intervențională și Dispozitive Electronice Cardiace Implantabile

Bolile cardiovasculare sunt principala cauză de deces în lume. Obezitatea, sedentarismul, fumatul sunt printre cei mai importanți factori care pot duce la apariția bolilor cardiovasculare structurale, pot conduce la modificări metabolice și dereglări ale ritmului normal al inimii. Bolile cardiace structurale sunt asociate cu incidență crescută a tulburărilor de ritm. Aritmiile pot varia de la o persoană la alta, pot apărea chiar și la vârste tinere și pot afecta, în final, întregul organism. Uneori sunt asimptomatice sau pot avea manifestări severe, pierderea conștienței sau moarte subită cardiacă. O ediție în care vorbim despre cauzele, simptomele și factorii de risc ai acestei afecțiuni. Prevenţia şi metodele inovative de tratament sunt o necesitate.

ÎNȚELEGEREA ȘI ACCEPTAREA DEMENȚELOR

Invitat: prof. dr. CĂTĂLINA TUDOSE, șef al Disciplinei Psihiatrie din Departamentul Neuroștiințe Clinice, Facultatea de Medicină Generală a Universității de Medicină și Farmacie "Carol Davila", București, președinte al Societății Române Alzheimer, coordonatorul Centrului Memoriei

Îmbătrânirea populației constituie o mare problemă demografică a secolului și, în consecință, un număr din ce în ce mai mare de vârstnici sunt afectați de suferințe cronice, dintre care demențele ocupă primul loc. Neurodegenerarea determină modificări  profunde atât în plan biologic, cât și psihologic, cu repercusiuni dramatice din punct de vedere emoțional și social. Atât persoanele suferinde, cât și familiile lor au mari dificultăți în recunoașterea și acceptarea bolii, în înțelegerea simptomelor și asumarea rolului de a organiza îngrijirea pe termen lung a pacienților. Este adevărat însă că familia se află, de cele mai multe ori, singură în fața bolii, fără servicii de sprijin și consiliere, adesea fără resurse pentru a asigura îngrijirea necesară, iar societatea românească are o atitudine evidentă de stigmatizare legat de vârstnci în general și demențe în mod particular.

Moderator: Ana Maria Ghiur

***