Străvechea tradiție a mărțișorului e încă vie pe actualul teritoriu al României, Republicii Moldova, în Bulgaria și în fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, dar şi în comunităţile româneşti din afara graniţelor. În aceste zile, telespectatorii TVR Internaţional pot afla, urmărind emisiunea Diasporadar, cum păstrează românii din străinătate această frumoasă tradiţie.
Legenda spune că pe la răsăritul timpului, pe când nici poveștile nu erau, soarele se scoborî pe pământ pasă-mi-te să meargă în sat la horă. Un zmeu rău îl fură și îl ascunse într-o tainiță. Păsările încetară a cânta, copiii a se mai juca, fecioarele a mai zâmbi și flăcăii a doini. Văzând însă atâta mâhnire, un voinic porni la luptă cu zmeul. Feciorul izbândi în luptă și soarele fu ridicat din nou pe cer. Oamenii s-au bucurat, dar viteazul n-a ajuns sa vada primavara, căci viața i se scursese prin răni - ca un firicel. Se povestește că sângele a încălzit pământul și a ieșit un ghiocel. Se zice din bătrâni că de atunci, la sosirea primăverii oamenii răsucesc un fir roșu și unul alb, ca să-și aducă aminte de sângele voinicului care a învins zmeul și a adus din nou căldura soarelui pe pământ. Aceasta este numai una dintre poveștile mărțișorului, altele istorisesc despre baba Dochia, altele despre zâna primăverii. Toate însă vorbesc despre iarna ce nu se vrea dusă și despre vestirea primăverii.
Obiceiul constă în răsucirea unui fir alb cu unul roșu, de care se anină o amuletă. Mărțișorul astfel întocmit este dăruit de obicei femeilor și copiilor. În Transilvania și Bucovina bărbații primesc mărțișoare. În perioada interbelică o dată cu industrializarea o mare parte din forța de muncă migrează de la sat la oraș … și mărțișorul, obicei sătesc, se orășenește. Este preluat de protipendadă de la țăranii dezrădăcinați și masați în mahalalele mărginașe ale Bucureștiului. Astfel, de firul alb-roșu se atârnă mici bijuterii de aur în formă de inimioară și devine simbol al dragostei și al norocului.
Odată cu bunicii și părinții noștri, mărțișorul străbate perioada comunistă. Alături de coșarii de tinichea sclipitoare, potcoava și trifoiul fabricate pe banda de producție, pe tarabe se găsesc creațiile studenților de la arte plastice și arhitectură. Artiștii întorc mărțișorul către originea arhaică și îi dau o nouă tinerețe sub imboldul curentului flower power.
După 1989, românii își caută liberi destinul în toate zările și odată cu ei călătorește și mărțișorul. Anul acesta copiii de la “Junimea Română” din Montreal deja au făcut mărțișoarele. La Școala „Ion Creangă” din Danemarca, toată săptămâna trecută s-a muncit din greu – mărțișoare surprize pentru mămici.
Standuri de mărțișoare și martenița, bijuterii, felicitări, expoziții, flori, deserturi și idei de cadouri, așa întâmpină primăvara românii din Bruxelles. Peste 35 de expozanți, artiști și meșteșugari din Belgia și din România, recomandați de etnografi de la Muzeul Țăranului Român își prezintă creațiile, la invitația ARTHIS - Casa de Cultură Belgo-Română.
Institutele culturale de la Beijing, Bruxelles, Budapesta, Lisabona, Londra, New York, Praga, Roma, Stockholm, Varșovia, Viena și Veneția revarsă bucuria primăverii în ritm românesc. La Bruxelles puteți vedea expoziția „Mărțișor: patrimoniu cultural românesc – patrimoniu cultural imaterial UNESCO”. Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia vă propune o colecţie inspirată din costumul tradiţional românesc, semnată de creatoarea Vali Cioban, precum şi o expoziţie de accesorii unicat ce au la bază elemente componente ale războiului de ţesut, creaţii ale artistei Ioana Palicica. Evenimentul de promovare a etnografiei româneşti pune în valoare bogăţia şi frumuseţea meşteşugurilor populare tradiţionale. De mărțișor, la ICR Londra, doamnele sunt invitate la recitalul susținut de violoncelistul Andrei Cavassi. Ambasada României și Ambasada Republicii Moldova la Roma au organizat evenimentul „MĂRȚIȘOR. Simbolul primăverii inclus în patrimoniul imaterial al UNESCO.
Deja din 2017 mărțișorul este înscris de UNESCO pe Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii. România, alături de Republica Moldova, Bulgaria și Macedonia au depus un dosar comun, care a evidențiat valoarea culturală a tradiției multimilenare a mărțișorului, cu toată bogăția și diversitatea sa regională.
Azi românii înconjoară pământul cu fir roșu și alb, de dragoste, de sănătate și noroc, iar cele mai interesante evenimente de peste hotare, dedicate Mărţişorului se văd la Diasporadar. Peste lume bate un vânticel de primăvară românească. Vă dorim sănătate și iubire, oriunde v-ați afla!
Raluca Tudor – producător Diasporadar
Credite foto: ICR Ambasada României la Roma, Școala Românească Ion Creangă din Aarhus, Junimea Română Montreal
