Interviu realizat în cadrul campaniei „Cu România în suflet”
Tatiana Slivca s-a născut la Chișinău. Când era mică, răsfoia albumele de poze ale familiei și visa că într-o zi își va cunoaște rudele care trăiau peste Prut, în România. Azi este jurnalist la TVR Moldova și se ocupă în mod special de promovarea tradiției și a folclorului autentic românesc.
„Am fost un copil crescut de la șapte ani prin culise, fapt care m-a marcat și m-a format. Părinții mei au avut grijă să-mi facă program cultural în afara orelor de liceu. Am studiat pianul, cântecul și obiceiurile folclorice în Ansamblul Iedera, condus de Maria Iliuț, am făcut dans popular, iar disciplina pe care mi-au impus-o profesorii, mi-a format caracterul.
Programele TVR mi-au însoțit copilăria și m-au ajutat să descopăr folclorul din toate zonele României. Îmi notam numele fiecărui interpret, zona căreia îi aparține, ce fel de costum poartă, încercam să deslușesc și mă străduiam să fac deosebire între zonele folclorice și care sunt interpreții de referință ” își amintește Tatiana Slivca.
Studiile și le-a făcut în România. La fel și fratele său stabilit acum la Sibiu. Tatiana Slivca s-a întors, însă, la Chișinău după ce a terminat cursurile de Jurnalism și Drept din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.
„La Iași am avut parte de profesori excepționali. Una dintre aceste personalități a fost doamna Vanda Condurache, primul specialist care mi-a spus că mă vede în televiziune și m-a îndrumat să-mi canalizez eforturile spre acest domeniu. După absolvirea studiilor de licență și masterat, am revenit la Chișinău, aici unde am demarat un proiect televizat de autor intitulat Zestrea Neamului. Timp de zece ani am filmat agendele multor festivaluri de folclor, am deschis lăzi cu zestre și am aflat poveștile de viață ale artiștilor de pe ambele maluri ale Prutului. Folclorul educă apartenența la neam, sinceritatea, autenticitatea, bunul gust în toate și este domeniul care mă reprezintă cel mai bine. Îmi place să spun că indiferent de moda timpului, voi rămâne fidelă folclorului până la capăt pentru că acesta este motivul pentru care am venit spre jurnalism, dorința de a promova valorile noastre culturale românești” este de părere Tatiana Slivca.
Datorită pasiunii sale pentru folclor a întâlnit oameni deosebiți care i-au marcat viața personală și profesională. Unul dintre ei este Grigore Leșe.
„Este omul care nu se gândește la sine, ci face proiecte de țară care ridică România în ochii întregii lumi. Orice apariție a domniei sale este bine gândită, pregătită cu minuțiozitate și rigoare, așa cum îi stă în fire. Deseori mă întorc la povețele maestrului și la înțelepciunea pe care o scrie în cărți, o spune în emisiuni și o cântă cu glasul moștenit de la mama.”
Dar înainte de a fi studentă la Iași, Tatiana Slivca a descoperit România datorită unei vizite făcute în copilărie, împreună cu părinții.
„La vârsta de șase ani am mers pentru prima dată, cu familia, într-o vacanță în România, iar de-atunci, vara și iarna ne făceam timp să ajungem la munte sau la mare. Într-una din aceste vacanțe, la Slănic Moldova, s-a întâmplat să o întâlnesc pe Maria Iliuț, interpreta care m-a luat sub aripa ei și m-a invitat să fac parte din Ansamblul Iedera. Perioada respectivă a fost oaza mea de bucurie. În afara orelor de la școală mi se deschidea în față dintr-odată o lume nouă, noi orizonturi. Ea a fost cea care ne-a cultivat dragostea pentru cântecul neamului nostru, în special cântecul adus din Bucovina și ne povestea câte a avut de pătimit de pe urma faptului că în pașaport era scrisă româncă, dar crăsnenii, se știe, și-au apărat mereu identitatea cu propriul sânge. Împreună cu acest ansamblu am avut numeroase participări la festivaluri folclorice peste Prut, am legat prietenii cu românii de-acolo, făceam schimb de scrisori peste an și era atât de frumos că suntem într-un cuget, gândim și simțim la fel, românește. Maria Iliuț mi-a adus de la Cernăuți primul costum pe care-l păstrez până astăzi (are peste 27 de ani).”
Limba română a fost „casă a sufletului” în care se regăseau și prindeau putere mulți dintre românii de peste Prut, din Republica Moldova de azi, dar și românii din comunitățile istorice din jurul țării.
„În familia mea s-a vorbit dintotdeauna românește, am știut că suntem români și nimic nu ne putea împiedica să ne prezentăm astfel. Eram implicată în foarte multe activități culturale, cântam colinde la Crăciun, cântece pascale la Înviere, eram prinsă în studierea folclorului și asta mi-a dat posibilitatea să fiu conectată la energia neamului. De atunci nu m-am mai putut dezlipi de aceste creații populare. Bunica Ileana țesea covoare, bunelul Tudor a cântat la trompetă, probabil de aici vine marea dorință de a promova tot ce ține de această zestre a neamului românesc. Românilor din comunitățile istorice nu le-a fost și nu le este nici astăzi prea ușor să-și apere demnitatea de neam, să-și vorbească limba, așa cum au auzit-o la mama, dar cu toate acestea, ei rezistă. Părinții noștri au luptat aici în Basarabia în acea bătălie dată pentru Renașterea Națională când s-a dorit revenirea la alfabetul latin și vreau să cred că generațiile viitoare vor aprecia această jertfă, își vor vorbi limba cu demnitate și vor ține la valorile spirituale, culturale care sunt cartea noastră de vizită în lume” este de părere Tatiana Slivca, de la Chișinău.
Azi, Tatiana Slivca lucrează la TVR Moldova un canal de televiziune la care visa încă de pe vremea când era studentă la Iași.
„Făcând parte din echipa de jurnaliști a Studioului TVR Moldova, sunt conectată la realitatea și la evenimentele de pe ambele maluri ale Prutului. România face foarte multe pentru Republica Moldova. Este cel mai important partener al nostru, investind resurse materiale, dar și umane în toate sectoarele vieții. Îmi amintesc că, în perioada în care studiam la Iași, am avut câteva colaborări cu TVR Iași pentru emisiunile realizate de Violeta Gorgos și visam la ziua în care Televiziunea Română va avea un studiou la Chișinău. Acest lucru s-a întâmplat și astăzi este unul din posturile care se deosebește prin profesionalism, echidistanță și prin faptul că trasează punți de legătură între cele două maluri de Prut.”
27 august 2021 este ziua în care Republica Moldova aniversează 30 de ani de independență. Mulți cetățeni ai Moldovei de peste Prut poartă România în suflet și gândurile lor sunt azi mai mult către unitatea neamului românesc.
„România mea”, ne mărturisește, în încheiere, Tatiana Slivca „înseamnă în primul rând frumusețea spiritului, dragostea față de tradiții și față de zestrea neamului nostru moștenită de la străbuni! Multe ar fi motivele pentru care trebuie să fim mândri că suntem români. Virtuțile spirituale și morale ale poporului român, ar trebui să devină crezul fiecăruia dintre noi. Toate semințiile or fi având câte ceva, dar noi, avem datini de neasemuit. Să le iubim și să le valorificăm. Să fim uniți în credință, într-o singură ființă și să ne împlinim misiunea cum putem mai bine, fiecare la locul unde activează și în familia din care face parte. Să purtăm România în suflet, oriunde ne-am afla!”
***
Interviu realizat de Aura Dobre – producător TVR Internațional
