Siteul tvr.ro foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptarea politicii de utilizare a cookies. Afla mai multe accesand POLITICA COOKIES Vezi și Politica de Confidenţialitate care face referire la modul în care colectăm, folosim şi partajăm datele dumneavoastră pentru a va oferi serviciile TVR precum şi modul în care folosim platformele sociale.
Sărbătorim arta, cultura și ecoturismul la „Corespondent TVRi”
joi, 09 aprilie 2015
Joi, 9 aprilie, de la ora 22.00, am admirat imaginea României, așa cum este văzută de unul dintre cei mai talentaţi fotografi romani și aflăm cu câtă pasiune a ales un multiplu campion olimpic să îşi promoveze ţinuturile natale.
Corina Dobre

Ediția este disponibilă online pe TVR+

Tot în cadrul ediției de la TVR Internațional am descoperit și care sunt cele mai noi performanțe ale singurului teatru de gest, pantomimă şi expresie corporală din România. Nume de marcă au venit în studioul emisiunii, printre care Ivan Patzaichin și Nicholas Simion, dar și Sorin Onișor și Mihai Mălaimare.

Sorin Onișor a fost desemnat, în 2010, „Fotograful anului” de către Asociația Artiștilor Fotografi din România (AAFR) și are la activ peste 20 de expoziții personale de fotografie și mai mult de 40 de expoziții colective. A primit numeroase distincții la diverse concursuri de fotografie, fiind supranumit “fotograful satului românesc”. Tot el este inițiatorul mișcării ”Marea Hoinăreală”.

(w640) Sorin OniÅ

Teatrul Masca singurul teatru de gest, pantomimă şi expresie corporală din România, aniversează în această perioadă 25 de ani de la înfiinţare. Având o trupă tânără de actori profesionişti, Teatrul Masca şi-a construit în cei 25 de ani de la înfiinţare o reputaţie prestigioasă participând la numeroase turnee în ţară, cât şi peste hotare. Recent, a înregistrat încă un succes notabil la sărbătoarea francofoniei de la Lisabona, unde a participat cu două reprezentaţii cu piesa „Pierrot Lunaire”. Invitat: Mihai Malaimare, directorul Teatrului „Masca”

(w640) Mihai Măl

Începând din această lună, cultura românească  este prezentă şi vizibilă în mod constant în cel mai vizitat cartier al Lisabonei, Alfama. Asta pentru că Institutul Cultural Român din Lisabona şi-a inaugurat noul sediu, aflat în vecinătatea Marii Catedrale Patriarhale  a Lisabonei, unul dintre  cele mai vechi monumente de artă religioasă din Portugalia. Prin telefon ne dă detalii Lilian Zamfiroiu, preşedinte al Institutului Cultural Român.

(w640) Lilian Zam

Un grup de români din Londra, specializaţi în cinematografie, media şi comunicare, strânge fonduri pentru un documentar intitulat "13 Shades of Romanians", al cărui scop este acela de a prezenta, într-o manieră obiectivă şi cinematografică poveştile a 13 români stabiliţi în Marea Britanie. Detalii despre această iniţiativă ne oferă fraţii Anda şi Dragoş Teglas, producătoarea şi regizorul filmului.

(w640) Anda Tegla

(w640) DragoÅŸ Te

Rowmania este un program de promovare a mişcării fizice prin folosirea ambarcaţiunilor cu vâsle, care promovează de câţiva ani ecoturismul în România, la nivel naţional şi internaţional. Programul a fost lansat de Asociaţia "Ivan Patzaichin - Mila 23", asociaţie care şi-a lansat, de curând, prima filială internaţională, la Quebec, în Canada. Invitaţi în studio sunt multiplul campion olimpic la canoe Ivan Patzaichin, Teodor Frolu, vicepreşedinte al Asociaţiei Ivan Patzaichin Mila 23 şi Lizabel Nițoi, președinta Asociației Româno-Canadiene pentru Protecția Deltei Dunării din  Quebec.

(w640) Ivan Patza

(w640) Teodor Fro

A fost declarat un virtuoz al improvizaţiei. Saxofonistul şi compozitorul de jazz Nicholas Simion a primit de la Radiodifuziunea vest-germană WDR3 premiul pentru Jazz, secţiunea improvizaţie, ediţia 2015. Uniunea Compozitorilor din România i-a acordat, de asemenea, un premiu pentru compoziţie jazz. Despre concertele din România şi despre cele mai noi albume ale sale ne vorbeşte, muzicianul Nicholas Simion.

(w640) Nicholas S

Producător: Liliana Văduva

Moderator: Corina Dobre

***

Emisiunea poate fi urmărită și pe TVR+, pe tabletă sau mobil.

Descărcați aplicațiile TVR+ pentru IOS și Android!

  • 20:50
    5 minute de istorie cu Adrian Cioroianu
    *cu prof. dr. Adrian Cioroianu Producători: Irina Ifrimache şi Dana Ioniţă
  • 21:00
    Articolul VII
    *Ediţie specială-Ziua Universală a IEI Invitaţi: Doina Lemny, istoric de artă, curator Expoziţie “Brâncuşi. Sublimarea formei”, Mirel Taloş, preşedintele interimar al Institutului Cultural Român, Cela Neamţu, ţesătoare, maica Gabriela Platon, stareţă a Mănăstirii Voroneţ şi maica Elena Simionovici, vicepreşedinte la Societatea Scriitorilor Bucovineni Despre rădăcini, identitate şi cultură, despre frumuseţea şi lumina Voroneţului, unde au coborât din cer, fărâme de albastru, iar icoanele sunt pictate cu nuanţe de lumină. Să ne amintim azi şi de Brâncuşi, ţăranul înţelept din Hobiţa, care a îmbinat în operele sale simplitatea artei populare româneşti cu rafinamentul avangardei pariziene. În 1908, la Paris, Brâncuşi avea să îl întâlnească şi pe Matisse. Matisse, care primea de la prietenul sau, Theodor Pallady, câteva ii româneşti, iar intre 1939 şi 1940, lucrează la tabloul lui, La Blouse roumaine. Prin veselia ei, bluza românească reprezenta o licărire de optimism şi speranţă, spunea el. Efectul asupra lui este atât de puternic încât păstrează în mai multe tablouri elemente din portul popular românesc. Pentru noi, românii de pretutindeni, ia este un adevărat simbol naţional. Iar azi, de Sânziene şi de sărbătoarea Sfântului Ioan Botezătorul, o omagiem împreună, oriunde ne-am afla. Puţine simboluri de identitate naţională sunt, în acelaşi timp, atâtea lucruri: un obiect meşteşugit, o operă de artă, o piesă de îmbrăcăminte, o emblemă, un simbol al femeii. Oriunde ne-am duce, luăm cu noi, întotdeauna, propria identitate, aşa cum a făcut şi Brâncuşi, inovatorul care a eliberat sculptura de imitaţia mecanică a naturii şi a împletit spiritul şi sensibilitatea, exprimând însăşi esenţa lucrurilor. Despre expozitia “Brâncuşi. Sublimarea formei”, organizată la Palatul Artelor Frumoase din Bruxelles, cel mai important eveniment al Festivalul Internaţional de Arte EUROPALIA, ne va vorbi curatorul Doina Lemny. Cu Mirel Taloş, preşedintele interimar al Institutului Cultural Român, vom discuta despre elementele definitorii ale identităţii, chiar dacă postmodernismul promovează un homo universalis, un om fără chip şi fără asemănare, identic aici şi oriunde. Dacă Europa îşi va pierde naţiunile, îşi va pierde partea cea mai importantă a tezaurului său şi va pieri-crede Mirel Taloş. Dar mai întâi, o reîntâlnire cu ţesătoarea de lumină Cela Neamţu, marea Doamnă a tapiseriei româneşti, şi cu maicile erudite de la Voroneţ, Gabriela Platon, actuala stareţa a Mănăstirii şi maica Elena Simionovici, vicepreşedinte la Societatea Scriitorilor Bucovineni. Jurnalişti: Raluca Tudor şi Marian Nicola Realizator şi producător Mihaela Crăciun (redifuzare)
  • 22:30
    România 9
    Moderator Ionuţ Cristache Jurnalist Oana Cucuruzeanu Producător Livia Şerban Iancu
  • 23:30
    Câştigă România!
    Prezinta Virgil Ianţu Regia artistică Larry Maronesse Producător Diana Pascal O producţie Zucchero Media şi TVR2 (redifuzare)
  • 00:30
    Cap compas
    Producător Elena Dinu
  • 01:00
    Destine ca-n filme
    Prezintă Iuliana Marciuc Producator Iuliana Marciuc
  • 02:00
    Un doctor pentru dumneavoastră
    INCONTINENȚA URINARĂ Invitat: dr. CRISTIAN PERSU, medic primar urologie De obicei, incontinența urinară se instalează din cauza infecțiilor urinare și ca urmare a adenomului de prostată. Există și o incontinență urinară de efort, rar întâlnită, care apare, în general, la pacienții cu intervenție chirurgicală la nivelul prostatei. Pierderea incontrolabilă de urină este o situație cu un puternic impact emoțional dar și social asupra pacientului, astfel că rezolvarea acestei probleme are un efect major asupra calității vieții. Bărbații, în special cei în etate, se pot confrunta cu tulburări de erecție temporale sau permanente. Unele disfuncții erectile se pot rezolva de la sine însă, atunci când problema persistă, avem la îndemână tratamente moderne pentru a crește calitatea vieții și respectul de sine. CANCERUL DE COLON, O BOALĂ TĂCUTĂ Invitat: dr. CAMELIA BRUMĂ, medic primar , medicină de familie, Centrul Medical de Diagnostic, Tratament Ambulator și Medicină Preventivă al Academiei Române Din nefericire, cancerul colorectal se înscrie pe lista afecțiunilor cu rată mare de mortalitate în întreaga lume, pentru ambele sexe, încă de la vârste tinere, mai ales din cauza lipsei simptomatologiei în primele stadii de dezvoltare. Tumorile de la nivelul intestinului gros nu generează semne îngrijorătoare la început, ci în ultimele stadii ale bolii. Primele reacții ale pacientului nu indică direct existența acestora. Diagnosticarea corectă vine cu întârziere și de multe ori, fără a mai putea face ceva. De aceea este foarte important să se dea atenție fiecărei modificări care poate apărea la acest nivel și să se apeleze la medic de la primele semne. S-au identificat cel puțin 6 semne ale efectelor tumorilor colonice asupra organismului, de la modificări în consistența materiilor fecale, incapacitatea de a le elimina în ciuda senzațiilor, sângerările în timpul defecației, durerile abdominale și lista continuă. O ediție în care dezbatem cum depistăm cancerul de colon. Moderator: Ana Maria Ghiur Jurnalişti: Adina Toderaşcu, Delia Logofătu şi Laurenţiu Năstase Realizator Cristina Anton Producător Monica Ancuţa
  • 03:30
    Telejurnal
    *Ştiri *Tema zilei Prezintă: Dorina Florea, Radu Andrei Tudor Producători: Eva Matei,Cristian Petru Sport *Montaj Meteo *Montaj
  • 04:20
    5 minute de istorie cu Adrian Cioroianu
    *cu prof. dr. Adrian Cioroianu Producători: Irina Ifrimache şi Dana Ioniţă
  • 04:30
    Articolul VII
    *Ediţie specială-Ziua Universală a IEI Invitaţi: Doina Lemny, istoric de artă, curator Expoziţie “Brâncuşi. Sublimarea formei”, Mirel Taloş, preşedintele interimar al Institutului Cultural Român, Cela Neamţu, ţesătoare, maica Gabriela Platon, stareţă a Mănăstirii Voroneţ şi maica Elena Simionovici, vicepreşedinte la Societatea Scriitorilor Bucovineni Despre rădăcini, identitate şi cultură, despre frumuseţea şi lumina Voroneţului, unde au coborât din cer, fărâme de albastru, iar icoanele sunt pictate cu nuanţe de lumină. Să ne amintim azi şi de Brâncuşi, ţăranul înţelept din Hobiţa, care a îmbinat în operele sale simplitatea artei populare româneşti cu rafinamentul avangardei pariziene. În 1908, la Paris, Brâncuşi avea să îl întâlnească şi pe Matisse. Matisse, care primea de la prietenul sau, Theodor Pallady, câteva ii româneşti, iar intre 1939 şi 1940, lucrează la tabloul lui, La Blouse roumaine. Prin veselia ei, bluza românească reprezenta o licărire de optimism şi speranţă, spunea el. Efectul asupra lui este atât de puternic încât păstrează în mai multe tablouri elemente din portul popular românesc. Pentru noi, românii de pretutindeni, ia este un adevărat simbol naţional. Iar azi, de Sânziene şi de sărbătoarea Sfântului Ioan Botezătorul, o omagiem împreună, oriunde ne-am afla. Puţine simboluri de identitate naţională sunt, în acelaşi timp, atâtea lucruri: un obiect meşteşugit, o operă de artă, o piesă de îmbrăcăminte, o emblemă, un simbol al femeii. Oriunde ne-am duce, luăm cu noi, întotdeauna, propria identitate, aşa cum a făcut şi Brâncuşi, inovatorul care a eliberat sculptura de imitaţia mecanică a naturii şi a împletit spiritul şi sensibilitatea, exprimând însăşi esenţa lucrurilor. Despre expozitia “Brâncuşi. Sublimarea formei”, organizată la Palatul Artelor Frumoase din Bruxelles, cel mai important eveniment al Festivalul Internaţional de Arte EUROPALIA, ne va vorbi curatorul Doina Lemny. Cu Mirel Taloş, preşedintele interimar al Institutului Cultural Român, vom discuta despre elementele definitorii ale identităţii, chiar dacă postmodernismul promovează un homo universalis, un om fără chip şi fără asemănare, identic aici şi oriunde. Dacă Europa îşi va pierde naţiunile, îşi va pierde partea cea mai importantă a tezaurului său şi va pieri-crede Mirel Taloş. Dar mai întâi, o reîntâlnire cu ţesătoarea de lumină Cela Neamţu, marea Doamnă a tapiseriei româneşti, şi cu maicile erudite de la Voroneţ, Gabriela Platon, actuala stareţa a Mănăstirii şi maica Elena Simionovici, vicepreşedinte la Societatea Scriitorilor Bucovineni. Jurnalişti: Raluca Tudor şi Marian Nicola Realizator şi producător Mihaela Crăciun