ProFusion și ProPatria la „Lumea şi noi” din 4 ianuarie!
marţi, 31 decembrie 2013
Sâmbătă 4 ianuarie, la TVR Internaţional, emisiunea „Lumea şi noi” a venit cu două povești Pro România: Ramona Mitrică (Londra – ProFusion) și Mioara Moraru Cristea (Roma – ProPatria)!
Ramona și Victor Rebengiuc
Ramona și Horațiu Mălăiele
Mioara, tot un talent
Mioara afiș 2013
Ramona și Victor Rebengiuc
Ramona și Horațiu Mălăiele
Mioara, tot un talent
Mioara afiș 2013
Alte legături
Lumea şi noi

Ediția emisiunii de sâmbătă 4 ianuarie este disponibilă online pe TVR+

Stabilite practic în Marea Britanie respectiv Italia, am descoperit că cele două românce nu și-au dorit de fapt să plece din țară. Și prin ceea ce fac acum pentru România nici n-au plecat!

Ramona Mitrică a ajuns pe tărâm britanic încă din 1991. După un liceu de mate-fizică, ea a purces să-și urmeze feelingul umanist – Facultatea de Litere -, iar după Revoluție, Teatru la IATC. Unul dintre nouăzeciștii care au știut să beneficieze de libertate, de libera circulație, n-a iertat nici o bursă, nici o rezidență. Mai mult, după directoratul de trei ani la Fundația Culturală Română, între 1999 și 2000 funcționează ca atașat cultural la Londra. După încheierea misiunii, propune Fundației “Ion Rațiu” înnoirea Centrului Cultural înființat încă din 1994 și preia ani buni administrația burselor și granturilor acordate prin celebrul așezământ  de la Londra.

(w500) Autorii Ra

În nume propriu, înființează ProFusion, o societate de consultanță culturală, cu un prim proiect reușit într-un schimb artistic la nivelul celor două capitale culturale europene, Sibiu și Liverpool, în domeniul teatral. Iar la Londra pornește alte două întreprinderi temerare în serial: traducerea unor cărți polițiste românești în țara natală a acestui gen literar respectiv Romanian Film Festival.

În perioada 28 noiembrie – 2 decembrie 2013, a X-a ediție a festivalului i-a desantat în metropolă pe actorul Victor Rebengiuc (“Câinele japonez”), actorul şi regizorul Horațiu Mălăele (“Funeralii fericite!”), actorul Bogdan Dumitrache (“Când se lasă seara peste Bucureşti sau Metabolism”), actorii Dragoș Bucur, Alexandru Papadopol şi Dorian Boguță (“Love Building”), regizorul Stere Gulea (“Sunt o babă comunistă”) şi pe regizorul Adrian Sitaru (“Domestic”). Meritată așadar și premierea Ramonei de către Ambasada României în Regatul Unit.

Mioara Moraru Cristea a absolvit tot mate-fizică. Din primii ani ‘90, tânăra focșăneancă își deschide o afacere într-un domeniu drag din copilărie, croitoria. În 1999, cu atelierul aruncat la pământ de criză, după ce soțul Mioarei s-a pensionat, cuplul a plecat în Olanda. Dar socoteala de acasă nu s-a potrivit, și până să ajungă în Spania s-au oprit la Roma. Prestează toate muncile românilor obișnuite în peninsulă, pentru ca în 2002 să ajungă secretară a unei societăți sportive.

(w500) Foto festi

După ce și-a văzut familia reîntregită, în vremurile tulburi din comunitatea românească italiană, Mioara s-a hotărât să scoată în lumină ceea ce ne unește națiile - identificarea şi promovarea tinerelor talente româneşti. Mai întâi din Italia, apoi și din restul Europei. Așa se face că în ultimii trei ani a strâns un portofoliu de peste 40 de evenimente organizate de Asociaţia culturală româno-italiană ProPatria.

(w500) Trofeo 201

Între timp, ideea sa a fost recunoscută în cele două ţări pentru Festivaluri ale tinerelor talente, gale şi – nu în ultimul rând – concerte de Crăciun. Ultima realizare, așadar, din 19 decembrie 2013, i-a strâns pe scena sălii Baldini din biserica Santa Maria in Campitelli pe tinerii artiști români, dar și pe cantautorul cu nume italo-român, celebrul Evandro Rossetti, care vorbeşte cu plăcere (dar și foarte bine) româneşte şi cântă în limba studenției sale.

Datorită Mioarei, folkistul italian cu repertoriu românesc 100% va fi de altfel unul dintre personajele Poveștilor cu cântec de la TVR Internațional în 2014. Un prilej și pentru echipa emisiunii “Lumea și noi” de a ura românilor de pretutindeni LA MULȚI ANI!

  • 15:40
    Imnul Naţional al României
    *Corul Madrigal
  • 15:50
    Noi suntem români
    *Partea I *De Ziua Naţională a tuturor românilor, artişti din toate colţurile ţării vin la Sibiu, pentru a ne oferi darul cel mai de preţ pe care îl pot face: cântecul românesc. Şi pentru că „unde-s doi, puterea creşte”, pentru că numai împreună putem păstra spiritul acestui neam şi valorile lui, de acest 1 Decembrie soliştii nu vor urca singuri pe scenă, toate momentele muzicale fiind interpretate de cupluri sau de grupuri de artişti. Îi vom revedea şi asculta pe Nicolae Furdui Iancu şi Tudor Furdui Iancu, Laura Lavric şi Daniela Condurache, Sava Negrean Brudaşcu şi Veta Biriş, Nicuşor Iordan şi Grupul „Burnasul”, Andreea Voica şi Liliana Laichici, Cornelia şi Lupu Rednic, Mariana Deac şi Mariana Anghel, Nicu Mâţă, Paul Ananie şi Gabriel Dumitru, Ionuţ Fulea şi Dinu Iancu Sălăjanu, Constantin Enceanu, Steliana Sima şi Mariana Ionescu Căpitănescu, Alina Pinca, Adrian Neamţu, Robert Târnăveanu şi Alina Bîcă, Sebastian Stan, Ovidiu Homorodean, Cristian Fodor şi Ilie Medrea, Oana Tomoiagă, Paul Ananie, Gabriel Dumitru, Iulia Mihai, Nicu Mâţă, Andreea Haisan, Stana Stepanescu, Ciprian Pop, Traian Stoiţă şi Izabela Tomiţa. Ansamblul Folcloric Profesionist „Cindrelul-Junii Sibiului” ne va aminti frumuseţea dansurilor noastre iar celebrii „Lăutari” din Chişinău, conduşi de maestrul Nicolae Botgros, nu puteau lipsi de la această sărbătorire a sufletului românesc de pretutindeni. Jurnalist Anamaria Voicu Producător Iuliana Tudor Transmisiune directă de la Sibiu Rezervă *Concert Noi suntem Romani din 2020 (I + II) 50’ + 48’45’’ redifuzare Atentie, in jurul orei 17.00, editie speciala-discursul presedintelui Klaus Iohannis cu ocazia Aniversarii Zilei de 1 Decembrie la Palatul Cotroceni. Durata editiei aproximativ 10’-15’ (sau cat dureaza speechul). Transmisiunea concertului de la Sibiu “Noi suntem romani” se va intrerupe atunci cand colegii de la stiri vor cere legatura (~17.00)
  • 17:10
    Eu sunt România!
    *Christian Paraschiv Producător Raluca Tudor
  • 17:20
    Imnul României
    *Paula Seling
  • 17:30
    Arhitectura României Mari
    *Documentar România, 2017 Regia: Radu Nema Documentar despre căutarea identității naționale în domeniul arhitecturii. Arhitecţii români ai sfârşitului de secol XIX şi începutul secolului XX reuşesc să identifice elementele cele mai preţioase din arhitectura vernaculară şi cea bizantină ridicându-le la o demnitate monumentală într-un stil eclectic care se va numi stil neoromânesc sau stil naţional românesc. Arhitectul şi filosoful Augustin Ioan şi cercetătoarea în istoria artei Ada Hajdu ilustrează evoluţia acestui stil-începând cu expoziţia de la Paris din anul 1889 şi până după Marea Unire de la Alba Iulia-şi răspândirea sa în toate regiunile româneşti. Actorul Ion Dichiseanu punctează cu expresivitate poetică spaţiul arhitectural neoromânesc care nu este altceva decât o arhitectură a sufletului românesc, un veritabil simbol al unităţii culturale şi teritoriale desăvârşite prin Marea Unire. Filmul prezintă invazia stilului neoromânesc, de la clădirile rezidenţiale de dimensiuni reduse la monumentalele clădiri publice. Este cu certitudine primul film documentar despre arhitectura premergătoare Marii Uniri şi despre consecinţele pe care aceasta le-a avut asupra eseteticii urbane moderne şi contemporane. Drepturi online: simulcast cu emisia TV exclusiv pe tvrplus.ro
  • 18:00
    Telejurnal Moldova
    Prezentatori: Carina Muller, Vadim Cheptanaru Producători: Irina Bejenaru, Ruslan Grabari Translator mimico gestual Transmisiune directă ACEST PROGRAM SE ADRESEAZĂ ŞI PERSOANELOR CU DEFICIENŢE DE AUZ
  • 18:55
    Secolul 22
    Realizator Bogdana Pascal
  • 19:00
    Articolul VII
    *Ediţie specială dedicată Aniversării Zilei Naţionale a României O ediţie specială despre România, văzută cu alţi ochi, cu gândul la cuvintele lui Eminescu, “patriotismul nu este numai iubirea pământului în care te-ai născut ci, mai ales, iubirea trecutului, fără de care, nu există iubire de ţară”. “Nu poţi iubi patria legat la ochi”, spunea şi poetul Garcia Lorca. De la cel mai bun preşedinte pe care România nu l-a avut, Ion Raţiu, am rămas cu un crez: voi lupta până la ultima mea picătură de sânge pentru dreptul tău de a nu fi de acord cu mine. În Elveţia, arhitecta Sanda Budiş i-a păstrat ţării o iubire sfâşietoare vorbind tot timpul cu Dumnezeu despre ţara sa. Mircea Carp, 98 de ani, jurnalistul de la Vocea Americii şi Europa Liberă, remarca, “m-am născut român şi nu contează unde trăiesc. Şi cel mai bine se vede asta când nu permit, nici măcar în particular, nimănui să spună că îi este ruşine că e român. De ce să îţi fie ruşine? Avem problemele şi defectele noastre, dar şi mulţi oameni care ne fac cinste. Să critici, da. Dar să îţi fie ruşine, eu personal nu accept”. O ediţie despre iubirea pentru România care vine din dorul de ţară de care au fost departe atâta vreme sau din dorinţa de a arăta că sunt multe motive pentru a fi patriot. “Mă fascinează satul românesc. Mă regăsesc în acest loc constant, ferit, neglijat, profund, necăjit, vesel, sărăcit şi crud, căci tot ce înseamnă suflet de om se regăseşte în sat”. Alison Mutler vine la TVR Internaţional şi vorbeşte despre fascinaţia ei pentru limba română, încă din adolescenţă Alison Mutler a studiat limba şi literatura română la University of London iar primele ei reportaje au fost realizate în România, Bulgaria şi Republica Moldova. A debutat în timpul Revoluţiei anti-comuniste din România, pentru un post de televiziune britanic iar în 1991 s-a stabilit definitiv în Romania. 25 de ani a fost corespondent-şef pentru agenţia de presă The Associated Press. Moderator Mihaela Crăciun Jurnalişti: Iulia Popescu şi Marian Nicola Realizator şi producător Mihaela Crăciun înregistrare
  • 20:00
    Telejurnal
    *Ştiri Prezintă Radu Andrei Tudor Producători: Violeta Iorgulescu / Diana Anghel Transmisiune directă *Sport *Meteo
  • 20:50
    Zi de zi cu părintele Constantin Necula
    Producător Victor Dochia
  • 20:57
    Sanătate, România!
  • 21:00
    Mihai Viteazul
    Film * Partea a II-a-Unirea România, 1971 Regia: Sergiu Nicolaescu Scenariul: Titus Popovici Muzica: Tiberiu Olah Cu: Amza Pellea, Olga Tudorache, Irina Gărdescu, György Kovács, Ilarion Ciobanu, Florin Piersic, Mircea Albulescu, Ion Besoiu, Sergiu Nicolaescu Dramă Turcii îi propun domnitorului Mihai Viteazul să încheie un tratat de pace între Înalta Poartă şi Ţara Românească. Mihai refuză oferta tentantă, dorind să unească toate cele trei ţări române: Ţara Românească, Ardealul şi Moldova, unde trăiesc „toţi cei care grăiesc limba neamului meu”. Drept urmare, el porneşte campania din Transilvania, trece Munţii Carpaţi şi învinge în Bătălia de la Şelimbăr din octombrie 1599 oştile nobililor transilvăneni. După victorie, Mihai Viteazul intră în cetatea Alba Iulia, fiind primit ca domnitor al Transilvaniei. Apoi, el se îndreaptă spre Moldova-unde domnea Ieremia Movilă, cu ajutorul polonezilor. În film, lupta dintre armata moldoveană și cea valaho-transilvăneană a lui Mihai nu a mai avut loc, dorinţa moldovenilor de a se uni cu celelalte două ţări determinându-i să dezerteze. Astfel s-a realizat unirea tuturor celor trei ţări române. Mihai Viteazul a fost înscăunat drept „Domn al Ţării Româneşti şi Ardealului şi a toată ţara Moldovei" la Alba Iulia, el fiind recunoscut şi de sultanul otoman ca domnitor al celor trei ţări. Această unire nu a ținut însă prea mult; Mihai Viteazul a fost înfrânt în Bătălia de la Mirăslău, din septembrie 1600. Scăpat cu viaţă, fostul domnitor a plecat la Viena şi Praga, sperând să obţină susţinerea împăratului Rudolf al II-lea. Aceasta a venit abia după ce Sigismund Báthory a renunţat la tratatul de vasalitate faţă de austrieci şi a acceptat protecţia Imperiului Otoman. În aceste condiţii, oştile româno-austriece conduse de Mihai Viteazul şi de generalul Basta au înfrânt oastea Transilvaniei condusă de Sigismund Báthory în Bătălia de la Guruslău, în august 1601, şi Sigismund a fugit din ţară. La ordinele împăratului Rudolf, generalul Basta dispune asasinarea domnitorului român. Mihai Viteazul a fost asasinat la 9 august 1601, pe câmpia Turzii. * 1971-ACIN-Marele Premiu, Premiile pentru: scenariu, interpretare feminină-Ioana Bulcă, interpretare masculină-Amza Pellea, imagine, muzică, coloană sonoră, costume; * 1971-Moscova-Premiul UNIATEC; * 1974-Beaume-Premiul oraşului Beaume. Redactor Marian Nicola Drepturi online: simulcast cu emisia TV, exclusiv pe site-ul tvrplus.ro
  • 22:45
    2 x 65
    Producător de segment Cristina Rădulescu Producător Diana Dumitru Realizator Alexandru Munteanu Coordonator Casa de Producţie Ion Roşioru
  • 22:50
    Imnul României
    *Paula Seling
  • 23:00
    Câştigă România!
    *Ediţie specială Prezintă Virgil Ianţu Regia artistică Larry Maronesse Producător Diana Pascal O producţie TVR2 şi Zucchero Media
  • 23:50
    Noi suntem români
    *Partea a II-a Jurnalist Anamaria Voicu Producător Iuliana Tudor
  • 01:20
    Drumul tatei
    *Documentar Când un bărbat de 77 de ani porneşte pe jos de la Bălţi la Alba-Iulia, cei apropiaţi sunt surprinşi şi se agită. Argumentele lor pentru renunţare nu sunt suficiente în faţa crezului drumeţului. Copiii n-au încotro şi se organizează într-o echipă tehnică care îl asistă timp de 30 de zile în cei 450 de km ai traseului. Ion Mărgineanu i-a parcurs cu hotărâre, dornic de a duce la Alba Iulia, la Serbarea Centeranului Marii Uniri, mesajul de Unire şi în acest veac. Filmul are două poveşti. Una a întâmplărilor de pe parcursul drumului şi o alta a trăirilor profesorului Ion Mărgineanu într-o viaţă zbuciumată, cu împliniri, dar şi cu tristeţi nemărginite. “Drumul tatei” este o confesiune a protagonistului într-o naratiune cinematografică plină de culoare, cu emoţii fireşti, cu oameni buni, cu pesaje dintr-o Românie care merită bătută la pas. O altfel de poveste de iubire. Regizor Violeta Gorgos
  • 03:00
    Telejurnal
    *Ştiri Prezintă Radu Andrei Tudor Producători: Violeta Iorgulescu / Diana Anghel Sport *Montaj Meteo *Montaj
  • 03:50
    Zi de zi cu părintele Constantin Necula
    Producător Victor Dochia
  • 03:55
    Sanătate, România!
  • 04:00
    Mihai Viteazul
    Film * Partea a II-a-Unirea România, 1971 Regia: Sergiu Nicolaescu Scenariul: Titus Popovici Muzica: Tiberiu Olah Cu: Amza Pellea, Olga Tudorache, Irina Gărdescu, György Kovács, Ilarion Ciobanu, Florin Piersic, Mircea Albulescu, Ion Besoiu, Sergiu Nicolaescu Dramă Turcii îi propun domnitorului Mihai Viteazul să încheie un tratat de pace între Înalta Poartă şi Ţara Românească. Mihai refuză oferta tentantă, dorind să unească toate cele trei ţări române: Ţara Românească, Ardealul şi Moldova, unde trăiesc „toţi cei care grăiesc limba neamului meu”. Drept urmare, el porneşte campania din Transilvania, trece Munţii Carpaţi şi învinge în Bătălia de la Şelimbăr din octombrie 1599 oştile nobililor transilvăneni. După victorie, Mihai Viteazul intră în cetatea Alba Iulia, fiind primit ca domnitor al Transilvaniei. Apoi, el se îndreaptă spre Moldova-unde domnea Ieremia Movilă, cu ajutorul polonezilor. În film, lupta dintre armata moldoveană și cea valaho-transilvăneană a lui Mihai nu a mai avut loc, dorinţa moldovenilor de a se uni cu celelalte două ţări determinându-i să dezerteze. Astfel s-a realizat unirea tuturor celor trei ţări române. Mihai Viteazul a fost înscăunat drept „Domn al Ţării Româneşti şi Ardealului şi a toată ţara Moldovei" la Alba Iulia, el fiind recunoscut şi de sultanul otoman ca domnitor al celor trei ţări. Această unire nu a ținut însă prea mult; Mihai Viteazul a fost înfrânt în Bătălia de la Mirăslău, din septembrie 1600. Scăpat cu viaţă, fostul domnitor a plecat la Viena şi Praga, sperând să obţină susţinerea împăratului Rudolf al II-lea. Aceasta a venit abia după ce Sigismund Báthory a renunţat la tratatul de vasalitate faţă de austrieci şi a acceptat protecţia Imperiului Otoman. În aceste condiţii, oştile româno-austriece conduse de Mihai Viteazul şi de generalul Basta au înfrânt oastea Transilvaniei condusă de Sigismund Báthory în Bătălia de la Guruslău, în august 1601, şi Sigismund a fugit din ţară. La ordinele împăratului Rudolf, generalul Basta dispune asasinarea domnitorului român. Mihai Viteazul a fost asasinat la 9 august 1601, pe câmpia Turzii. * 1971-ACIN-Marele Premiu, Premiile pentru: scenariu, interpretare feminină-Ioana Bulcă, interpretare masculină-Amza Pellea, imagine, muzică, coloană sonoră, costume; * 1971-Moscova-Premiul UNIATEC; * 1974-Beaume-Premiul oraşului Beaume. Redactor Marian Nicola Drepturi online: simulcast cu emisia TV, exclusiv pe site-ul tvrplus.ro
  • 05:50
    Să fii român de 10
    Producător Oana Turcu