Joi, 19 octombrie, la ora 19.30, TVR Internațional a difuzat primul reportaj realizat în Provincia Autonomă Voivodina din Serbia, de echipa formată din Mihaela Iamandei, jurnalist și realizator, și Claudiu Petringenaru, director de imagine.

Startul în cultura românească din Voivodina se dă, în mod paradoxal, într-o zonă cu o prezență românească extrem de redusă -  la Zrenjanin, capitala administrativă a Banatului Central sârbesc. Aici își are sediul Institutul de Cultură al Românilor din Voivodina,  cu o activitate prolifică în plan cultural și științific. Fondat în 2008, prin hotărârea Parlamentului Provinciei Autonome Voivodina, Institutul Cultural al Românilor din Voivodina este prima instituție care se ocupă cu cercetarea în domeniul culturii, artei, științei și limbii române pe teritoriul Banatului sârbesc. Susține financiar proiecte și evenimente ale românilor, organizează cursuri de limbă și cultură românească și ajută în activitatea lor celelalte organizații și asociații românești.

„Institutul se ocupă în primul rând de cercetări științifice,pe diferite domenii, indiferent că e vorba de limba română, de demografie, cultură, știință. Organizăm sesiuni științifice, colocvii, la care participă români din diverse țări, inclusiv din SUA. E unica instituție românească ce are o colaborare cu patru academii – din Serbia, România, Croația și Muntenegru. Suntem doar 4 angajați, volumul de muncă e destul de vast și greu”, a declarat, pentru TVR Internațional, Todor Ursu , directorul Institutului Cultural Al Românilor din Voivodina.

Institutul are și o editură, care publică rezultatele cercetărilor departamentelor de specialitate, dar și lucrări științifice, literare și albume de artă. De asemenea, editează publicațiile proprii ale institutului, dintre care amintim „Anuarul” și revista „Piramida”. Editura este condusă de unul dintre cei mai prolifici scriitori și critici literari de origine română din Serbia, Nicu Ciobanu.

„Editura ICRV nu este o editură clasică. Activitatea sa urmărește activitatea științifică a institutului și editează lucrările, materialul ce rezultă în urma cercetărilor științifice. Pe de altă parte, există și cărți de referință de valoare, care vorbesc despre românii din Banatul sârbesc, despre elitele românești, despre cultura românească. Sunt teme care țin de tradiția noastră, de autentic, considerăm că sunt cărți de valoare, care în timp, va crește. Autorii nu contribuie cu bani la editarea lor, ar fi o blasfemie”, a declarat, pentru TVR Internațional, Nicu Ciobanu, redactor șef al Editurii ICR  Voivodina.

Virginia Popovici este doctor în literatură și critic literar. Este unul dintre referenții editurii, cei care analizează și selectează manuscrisele trimise spre publicare. „Sunt colaboratoare a Institutului Cultural al Românilor din Voivodina din 2012, când mi-am publicat și o carte, respectiv teza mea de doctorat, referitoare la Eugen Barbu. Sunt implicată în evaluarea manuscriselor care vin la redacție. Când colegii consideră că eu sunt competentă, mă invită să fac prefațare sau recenzii pentru Bunul de Tipar”, ne-a spus prof. univ. dr. Virginia Popovici.

Pictorul Viorel Flora este unul dintre cei mai cunoscuți artiști plastici din Voivodina. Este și ilustratorul de carte al editurii Institutului Cultural al Românilor. „Eu mă consider pictor, restul sunt activități necesare. Realizez portrete, peisaje, am surprins arhitectura satelor din Voivodina. Sunt și ilustratorul de carte al Institutului Cultural al Românilor din Voivodina, de exemplu, pentru un număr al revistei Piramida, am pus la dispoziția redactorilor peste 50 de ilustrații”, ne-a declarat Viorel Flora.

Am ajuns la Vârșeț, capitala culturală a Voivodinei, chiar în plină desfășurare a Festivalului Internațional de Muzică Folclorică. Orchestra Consiliului Național al Minorității Naționale Române a făcut și anul acesta spectacol.

Costumele populare sunt nelipsite din orice casă de român din Voivodina și reflectă, ca într-un puzzle, culorile și motivele costumelor tradiționale românești din diverse zone. Specifice Voivodinei sunt lăzile de zestre, în care se păstrează  aceste costume cu sfințenie. În ultimii ani, s-au înființat  mai multe case ETNO, dedicate conservării  mostrelor de artă tradițională românească. Ele însele aceste case sunt considerate lăzi de zestre. 

Alexandra Popa, președinte al Asociației de femei  „Zestrea grebeniceană”

„Casa Zestrea Grebeniceană conține mai multe camere, dotate și mobilate cu țesături , cusături și obiecte casnice, chiar și fotografii ale unor familii care au fost reprezentative pentru istoria satelor din Voivodina. Noi colecționăm, mergând din casă în casă, aceste exponate.” Femeile vârstnice transmit noilor generații, la nunți ori la botezuri, zestrea constând din obiecte lucrate manual, cu motive specifice românești.

Lucreția Suci, bunică

„Mă pregătesc pentru nunta nepoatei și am aici, în lada de zestre, pentru ea, o ie veche de peste o sută de ani, de la bunica mea, poalele acestea cu paiete sunt făcute de mine, au câteva zeci de ani. Sunt și lucruri moștenite și cumpărate, valoarea acestei lăzi nu o pot estima în bani”.

Muzeul deține și o cămară demonstrativă pentru unele produse ale gastronomiei zonei - zacuscă și alte conserve pentru răcituri, siropuri, băuturi făcute în casă, prăjituri,  după rețete românești strămoșești. Femeile au misiuni legate  de bucătăria tradițională la marile evenimente ale comunității.

Complexul Etnografic Casa Bănățeană din Torac este locul unde petrecerile românești sunt frecvente. Cu muzică și dans, cu port tradițional, cu mic, cu mare, românii exersează aici tot ce au moștenit de la înaintașii lor și duc mai departe obiceiurile și identitatea românească. Orchestra LIRA este filonul folcloric cel mai valoros al zonei, recunoscută internațional pentru calitatea prestației culturale autentice românești.

Mircea Lelea, președintele Asociației pentru Artă și Cultură „Vichentie Petru Bocăluț”

„Asociația noastră își desfășoară activitatea pe mai multe domenii – dans, muzică tradițională, cu orchestră, teatru. Toate reprezintă identitatea noastră în aceste spații cu o bogată și autentică tradiție românească.”

La Torac, Alexandra Lelea, Coordonatoarei Centrului Artei populare din Nicolinț, ne-a făcut o prezentare de costume populare românești. „Costumul acestei fete este unul de fată mare, ce conține poale, ie sau ciupăgar, cătrințe și alte elemente de port popular, în general moștenite din generație în generație. Nu lipsește salba de galbeni, care indică avuția fetei de măritat”.

La Toracu Mare există Complexul Etnografic Casa Bănățeană, ce include o casă specifică din Banatul sârbesc, cu camere de locuit și dependințe, dar și o curte aflată în curs de amenajare. Este de fapt un muzeu ce se poate vizita. La Toracu Mic, lângă biserica românească, va fi construit cel mai mare muzeu al spiritualității românești.

Teatrul de amatori din Voivodina este încă din anii 1800 o formă de expresie a nevoii de evadare din cotidianul rural. Veniți acasă de la muncile câmpului, locuitorii satelor din Banatul sârbesc  au făcut din actorie un obicei de socializare mai întâi, apoi o profesie.

„În trecut, atmosfera era aceea prietenească, socializam și eram ca o familie. Piesa era aleasă de către directorul căminului cultural. Am fost figurant în piese mai întâi, apoi actor, după care am devenit regizor. Am jucat roluri episodice prin toată Voivodina, dar și la Belgrad. Am regizat zeci de piese, nici nu mai știu exact câte. Am încercat să aduc atmosfera de demult care m-a făcut pe mine să iubesc teatrul”, a mărturisit, pentru TVR Internațional, regizorul Dimitrie Miclea, fost președinte al Uniunii Teatrelor de Amatori din Voivodina.

Fanfara, orchestrele, trupele de dans popular și festivalurile folclorice  au fost principalele forme de manifestare și popularizare a identității culturale în Banat. Este celebru Marele Festival de Folclor al Românilor din Voivodina, ajuns la ediția a 63-a. Marele festival ar putea fi înscris în Patrimoniul UNESCO.

„Lipsește unitatea în minoritatea noastră. Nu de ieri, de azi. De 20 de ani. Și lipsește sprijinul financiar din partea instituțiilor din Serbia. În ultimii 5 ani, am primit de la Departamentul Românilor de Pretutindeni, din România. Lipsește ceva pe ce putem conta în viitor în mod sigur. Noi dorim ca Marele Festival al Românilor să se să se profesionalizeze și să-l înregistrăm în patrimoniul cultural al UNESCO. Am început demersurile, dar nu am depus dosarul. Întrebarea e din partea cui vom depune - din partea României, a Serbiei ?...”, a conchis Roman Bugar, președintele Marelui Festival de Folclor al Românilor din Voivodina.

***

Echipa TVR Internațional a străbătut Voivodina, prin sate și orașe precum Vârșeț și Torac, considerate centre de cultură și spiritualitate românească în această peninsulă de latinitate din Republica Serbia. O radiografie a comunității istorice de români din Provincia Autonomă Voivodina este surprinsă în primele patru episoade ale noii serii de reportaje prezentate de postul TVR destinat românilor din diaspora sub genericul „Prezențe românești în Banatul Sârbesc”. În reportajele din 19, 20, 21 și 22 octombrie, de la ora 19.30, telespectatorii vor afla despre rezultatele activității instituțiilor culturale, concretizate în publicații, evenimente, construcții, precum și despre prezenţele unor personalități românești recunoscute la nivel internațional.

***

Acest proiect a fost realizat cu sprijinul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni.