În a patra ediţie a seriei de emisiuni Prezenţe româneşti dedicate românilor din Voivodina, difuzată duminică, 22 octombrie, la ora 19.30, la TVR Internaţional, a fost analizată situația circulației turistice în această regiune și implicarea comunității românești în turism.

.
Emisiunea, realizată de Mihaela Iamandei, jurnalist TVR Internațional, și Claudiu Petringenaru, director de imagine, arată cum în Banatul central și de sud, unde trăiesc cei mai mulți etnici români din Serbia, potențialul turistic este uriaș, dar mult prea puțin valorificat. Românii pun accent pe cultură pentru ca datinile și obiceiurile să supraviețuiască. Românii au istorie, au datini și obiceiuri, au tradiții, port popular. Au biserici, muzee, fanfară, teatru, trupe de dans, fac spectacol oriunde merg. Au gastronomie specifică și darul povestirii, dar exprimă toate acestea fără legătură cu turismul organizat în sens economic.

Într-un periplu cultural prin Banatul central și Banatul de sud am constatat că românii produc cultură mai mult ca oriunde, dar nu produc bani în turism pe seama culturii lor. Organizația Turistică a Voivodinei include 34 de filiale și 8 agenții turistice.  La organizația din Vârșeț, un singur angajat este etnic român, dar lucrează în departamentul IT. Ghizii nu sunt vorbitori de limba română, ci de limba sârbă și engleză. Cu toate acestea, organizația are programe în limba română, pentru turiștii din România. Oferta turistică include însă doar obiective culturale și legate de relief din Vârșeț și imediatele împrejurimi. Nimic despre cele peste 40 de sate populate de români și cultura lor.

“Suntem martori ai expansiunii turismului astăzi și ne străduim să organizăm locuri interesante în împrejurimea Vârșețului, cum ar fi „Drumul vinului”, „Dunele de nisip” și obiectivele culturale din Vârșeț. Cei mai mulți turiști sunt din România, dar și din Germania, Slovenia, Cehia, Croația. Românii sunt confrații noștri care cu drag vin aici și noi îi primim și le arătăm cu drag Vârșețul, merg pe Dealul Vârșețului, până la Cetate. Se spune că Vârșeț e un oraș cu 365 de zile de aer curat. La finalul zilei, pot merge la un restaurant să ia o masă pe măsură, să testeze bucătăria locală. Le  place mâncarea sârbească, cu mici, pleșcavica, şi cer  papanași, dar nu se găsesc. Au fost cândva, trebuie să-i readucem în meniuri”, a declarat pentru TVR Internațional Tatiana Palkovac, directoarea Organizației de Turism Vârșeț.

Gastronomia românească este totuși slab reprezentată în Voivodina. De exemplu, nu există ciorbă românească în această zonă. Găsim produse locale care nu au legătură cu bucătăria românească în restaurante care nu sunt înființate de români, nu au angajați români, dar se vor cu specific românesc. Manifestarea principală din Voivodina o constituie “Zilele culesului de vie”, în septembrie, eveniment care durează patru zile.  La Vârșeț sosesc  cu acest prilej cam 25.000 de români, cu precădere din Timișoara.

Anul trecut, au fost  10.000 de înnoptări înregistrate doar din partea turiștilor români. În orașul Vârșeț, sunt 3 hoteluri și aproximativ 40 de locuri în apartamente private. Organizația turistică a orașului are materiale promoționale și în limbile română, maghiară, engleză și sârbă. Cele mai multe sunt cele în limba română, legate de obiectivele din și din jurul Vârșețului. Mulți români, dar și sârbi vin dinspre Belgrad spre Timișoara cu un ghid care aparține comunității românești: Luminița Avramescu, fostă stewardesă.

“Plecând din Belgrad, trecem prin 6 sate românești. În fiecare sat, există și biserică românească și sârbească. Vizităm și  biserica românească în Vârșeț. Fiind ortodocși, se consideră prieteni și frați cei mai buni și vecini cei mai buni. În jurul orașului Vârșeț, există multe sate în care folclorul este parte din viața lor așa că dacă avem ocazia să vizităm un sat unde e un grup de folclor care ne face un eveniment pentru turiști asta e foarte interesant pentru sârbi, cu muzică și dansuri  românești”, a precizat, pentru TVR Internațional, Luminița Avramescu , ghid turistic național al Serbiei, care reprezintă Asociația turistică  Etno Eco Team.

Turismul cel mai des practicat în această zonă este cel de weekend, cu o noapte sau două de cazare în Timișoara sau Arad.  În Voivodina, turiștii sârbi sunt interesați de elemente specifice etnicilor români din această zonă, doar pentru că ghidul este de origine română și accentuează în prezentările sale specificul românesc al zonei și caută să-i expună pe turiști cât mai mult culturii noastre. În fiecare sat e ceva interesant. Se poate vizita o casă românească sau o asociație a femeilor care fac artizanat cu specific românesc. Gastronomia se aseamănă însă mai mult cu cea sârbească, așa că turiștii trebuie să aștepte până ajung la Timișoara ca să mănânce cu specific românesc.

“Vin minimum 1000 de români pe an la mine în complexul hotelier. Vin la Revelion, 200 - 250 de români, stau 2 zile. La Revelionul sârbesc, 100.  La 8 Martie, de Ziua femeii, vin 100. Am un program când fac ziua colegului român, vine cu grupe și fac chef pentru el. Vara vin multe echipe sportive. Eu, de exemplu, am înțelegere cu Miodrag Belodedici. Vin echipe, fac antrenament, au 3 mese pe zi, a declarat, pentru TVR Internațional, și Pavlo Radovici , patron complex turistic din Vârșeț.

Marioara Sfera este traducător autorizat în domeniul juridic și profesoară de latină la liceul de medicină și chimie din Vârșeț. Traduce și materiale promoționale pentru turism și  organizează grupuri pentru vizite în orașe din România, în special Timișoara. Aduce în România atât români etnici în Serbia, cât și sârbi.

“Organizez, în medie, cinci excursii pe an, la Timișoara, în general, în perioada unor mari sărbători. Turiștii sunt încântați de Muzeul de Artă și alte obiective culturale, dar și de gastronomie și cer în special locuri unde se mănâncă papanași”, a spus Marioara Sfera, ghid turistic din Vârșeț.

Prin satele Voivodinei, promovarea culturii și a gastronomiei românești depinde de manifestările dedicate păstrării valorilor în comunitatea de români. Nu sunt afaceri locale legate de produse tradiționale, iar tradiția ospitalității românești este sporadică.

“Facem dulciuri, țucumici, acești biscuiți cu ou, nucă, dulceață, facem gugluf, adică un fel de cozonac cu mac, gogoși cu gem, care la noi se numesc croavne, pogaci, un fel de pâine împletită cu care primim oaspeții. Prăjituri vindem în diverse localități. Facem și fasole și sarmale”, ne-a povestit Marta Ștefan, localnică din Grebenac.

La fel ca și în România și oriunde, turismul poate atrage bani, poate întoarce din drum oamenii care au plecat, poate  îmbogăți un popor, poate salva și statornici o populație aflată pe cale de dispariție. Românii din Voivodina privesc spre în afară, dar adevărul se află în interiorul lor și așteaptă doar să fie arătat lumii întregi.

Realizator: Mihaela Iamandei

Director de imagine: Claudiu Petringenaru

***

Proiectul a fost realizat cu sprijinul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni.