În copilărie a nutrit două pasiuni: n-a scăpat nici un film dintre acelea care rulau la cele şase cinematografe din Oradea, iar pe de altă parte i-a plăcut să deseneze. Aşa că după ce a intrat în câmpul muncii ca mecanic la poştă în oraş, şi-a încercat norocul la Bucureşti, la celebrul I.A.T.C., între 900 de candidaţi. N-a înţeles ce s-a cerut la una dintre probe vizavi de un film, dar a desenat câteva cadre cheie, le-a analizat şi… şi-a schimbat cursul vieţii.
Pentru că aşa a ajuns Iosif Demian în creuzetul cinematografiei româneşti. Şi, tot în urma unor ocazii… deosebite, s-a trezit luat la filmări prin Apuseni, apoi la o co-producţie istorică… până după inundaţiile din 1970, când a făcut parte din echipa care a realizat documentarul „Apa ca un bivol negru”. De acolo şi până la a semna imaginea filmului - astăzi cult - „Nunta de piatră” n-a mai fost decât un pas. Tot în Apuseni, ca şi „Duhul aurului”.
Apoi încă alte filme: „Aşteptarea”, „Zidul”, „Buzduganul cu trei peceţi”, seria TV „Un august în flăcări”. La un moment dat s-a angajat şi ca regizor: „Urgia” (alături de Andrei Blaier), „O lacrimă de fată”, „Baloane de curcubeu”, „Lovind o pasăre de pradă”, „Piciu”. Când nu a mai putut lucra liber (în România comunistă), a emigrat cu soţia sa, Erika Jozsa – muzician şi teleast aflat în aceeaşi situaţie – în Australia, la jumătatea anilor ’80.
Cei doi n-au insistat să-şi continue profesiile din ţară, dar până la urmă au putut să se apropie de domeniul preferat. Ajuns şef de catedră la Şcoala naţională de film şi televiziune de la Sydney, Iosif Demian şi soţia sa se dedică reportajelor şi documentarelor comandate din Europa, filmate în toată lumea. În 2000, semnează imaginea filmului oficial al Olimpiadei de la Antipozi.
A revenit de multe ori acasă, la un moment dat pentru a filma – după 40 de ani – Apusenii şi Roşia Montană, spaţiul în care cameramanul a debutat cu dreptul. „Memoria de piatră” documentează o dimensiune în plus (plină de inefabil) a unui spaţiu, unic dar şi reprezentativ, traversat de două epoci. Au mai fost şi alte filme, precum şi workshop-uri în ţara natală, dar în pofida realizărilor sale de peste decenii, Iosif Demian este prea puţin (re)cunoscut în România.
Un reportaj de Doru Ionescu
***
Ediția este disponibilă online pe TVR+.
Descărcați aplicațiile TVR+ pentru IOS și Android!
