Siteul tvr.ro foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptarea politicii de utilizare a cookies. Afla mai multe accesand POLITICA COOKIES Vezi și Politica de Confidenţialitate care face referire la modul în care colectăm, folosim şi partajăm datele dumneavoastră pentru a va oferi serviciile TVR precum şi modul în care folosim platformele sociale.
Mozaic cultural, la “Corespondent TVRi”
miercuri, 18 noiembrie 2015
Joi, 19 noiembrie, de la ora 22.00, la TVR Internaţional ați descoperit ce proiecte derulează românii din diverse colţuri ale lumii, alături de moderatoarea Corina Dobre.
Corina Dobre

Ediția este disponibilă online pe TVR+.

În ediţia de joi vorbim, în primul rând, despre banii pe care îi trimit românii din afară în ţară. Conform ultimelor estimări, bazate pe analizele făcute de experţii  Băncii Naţionale, românii din străinătate trimit anual în ţară în jur de 4 miliarde de euro, de două ori mai mult de cât valoarea investiţiilor străine directe. În acest context,  interesul oamenilor pentru serviciile de transfer de bani este firesc , iar despre principalele oferte ale companiilor din acest domeniu, cu avantajele şi dezavantajele fiecăreia, vorbim Titus Căpîlnean, country manager pentru România al unui serviciu internaţional de transfer de bani online.

(w500) Titus Căp

Apoi ne oprim asupra serii speciale de poezie și muzică - Ioana Crăciunescu și prietenii săi, care s-a desfăşurat vineri, 13 noiembrie, în Sala George Constantin a Teatrului Nottara din Bucureşti. Organizator a fost Muzeul Naţional al Literaturii Române din Bucureşti. Alături de sărbătorita Ioana Crăciunescu, au susţinut recitaluri publice de poezie Ion Mureșan, Ioan Es. Pop şi Eugen Suciu. Muzicienii invitaţi să rezoneze cu poezia şi biografia Ioanei Crăciunescu  au fost Mircea Tiberian (pian), Nadia Trohin (voce), Ion Bogdan Ștefănescu (flaut) şi Mircea Florian (drâmbă).

(w500) Ioana Cră

Actriţă de teatru, cinema, poetă, mai nou restauratoare de monumente şi de amintiri legate de locurile în care s-a născut şi pe care le-a părăsit în urmă cu 25 de ani, numai pentru a le redescoperi şi aprecia dintr-o altă perspectivă, Ioana Crăciunescu ne vorbeşte despre cei 50 de ani de carieră artistică şi despre viaţa ei între două culturi: română şi franceză.

(w500) Maria Ianc

Mai departe, aflăm noutăţi despre programele destinate românilor din Setubal, Portugalia, care, de 11 ani beneficiază de programe educaţionale, culturale şi sociale, de consultanţă juridică sau chiar psihologică şi învaţă cum să se integreze în societatea din ţara lor adoptivă, fără a-şi pierde valorile tradiţionale şi identitatea. Acest sprijin este oferit de una dintre cele mai longevive organizaţii româneşti din Portugalia, Asociaţia Frăţia, înfiinţată de Maria Iancu, pe care am invitat-o să ne spună povestea acestei asociaţii.

(w500) Massimo Li

Pe urma ne mutăm în Italia. În semn de apreciere pentru contribuția deosebită la dezvoltarea relațiilor de colaborare și prietenie dintre România și Republica Italiană, pentru sprijinul acordat persoanelor suferinde din țara noastră, în special copiilor cu afecțiuni grave, Președintele României, Klaus Iohannis, a conferit, cu puţin timp în urmă, Ordinul Naţional „Serviciul Credincios” în grad de Ofițer, unui medic italian din Roma, care declara că are suflet de român şi chiar vorbeşte foarte bine româneşte. Este vorba despre doctorul Massimo Liberatori, medic la Spitalul Universitar ”Agostino Gemelli” din Roma.

(w500) Ivo Gheorg

Vorbim în continuare tot cu un medic, aflat mai aproape de România din punct de vedere geografic şi cel puţin la fel de apropiat din punct de vedere afectiv de cultura, de istoria şi de tradiţiile româneşti pe care le promovează cu destul de multe eforturi, de 17 ani. Stăm de vorbă cu doctor Ivo Gheorghiev, care conduce singura asociaţie a românilor din Bulgaria, în cadrul căreia luptă pentru drepturile fireşti ale etnicilor români din Timocul bulgăresc.

***

Emisiunea poate fi urmărită și pe tabletă sau mobil.

Descărcați aplicațiile TVR+ pentru IOS și Android!

  • 20:50
    5 minute de istorie cu Adrian Cioroianu
    *cu prof. dr. Adrian Cioroianu Producători: Irina Ifrimache şi Dana Ioniţă
  • 21:00
    Articolul VII
    *Ediţie specială-Ziua Universală a IEI Invitaţi: Doina Lemny, istoric de artă, curator Expoziţie “Brâncuşi. Sublimarea formei”, Mirel Taloş, preşedintele interimar al Institutului Cultural Român, Cela Neamţu, ţesătoare, maica Gabriela Platon, stareţă a Mănăstirii Voroneţ şi maica Elena Simionovici, vicepreşedinte la Societatea Scriitorilor Bucovineni Despre rădăcini, identitate şi cultură, despre frumuseţea şi lumina Voroneţului, unde au coborât din cer, fărâme de albastru, iar icoanele sunt pictate cu nuanţe de lumină. Să ne amintim azi şi de Brâncuşi, ţăranul înţelept din Hobiţa, care a îmbinat în operele sale simplitatea artei populare româneşti cu rafinamentul avangardei pariziene. În 1908, la Paris, Brâncuşi avea să îl întâlnească şi pe Matisse. Matisse, care primea de la prietenul sau, Theodor Pallady, câteva ii româneşti, iar intre 1939 şi 1940, lucrează la tabloul lui, La Blouse roumaine. Prin veselia ei, bluza românească reprezenta o licărire de optimism şi speranţă, spunea el. Efectul asupra lui este atât de puternic încât păstrează în mai multe tablouri elemente din portul popular românesc. Pentru noi, românii de pretutindeni, ia este un adevărat simbol naţional. Iar azi, de Sânziene şi de sărbătoarea Sfântului Ioan Botezătorul, o omagiem împreună, oriunde ne-am afla. Puţine simboluri de identitate naţională sunt, în acelaşi timp, atâtea lucruri: un obiect meşteşugit, o operă de artă, o piesă de îmbrăcăminte, o emblemă, un simbol al femeii. Oriunde ne-am duce, luăm cu noi, întotdeauna, propria identitate, aşa cum a făcut şi Brâncuşi, inovatorul care a eliberat sculptura de imitaţia mecanică a naturii şi a împletit spiritul şi sensibilitatea, exprimând însăşi esenţa lucrurilor. Despre expozitia “Brâncuşi. Sublimarea formei”, organizată la Palatul Artelor Frumoase din Bruxelles, cel mai important eveniment al Festivalul Internaţional de Arte EUROPALIA, ne va vorbi curatorul Doina Lemny. Cu Mirel Taloş, preşedintele interimar al Institutului Cultural Român, vom discuta despre elementele definitorii ale identităţii, chiar dacă postmodernismul promovează un homo universalis, un om fără chip şi fără asemănare, identic aici şi oriunde. Dacă Europa îşi va pierde naţiunile, îşi va pierde partea cea mai importantă a tezaurului său şi va pieri-crede Mirel Taloş. Dar mai întâi, o reîntâlnire cu ţesătoarea de lumină Cela Neamţu, marea Doamnă a tapiseriei româneşti, şi cu maicile erudite de la Voroneţ, Gabriela Platon, actuala stareţa a Mănăstirii şi maica Elena Simionovici, vicepreşedinte la Societatea Scriitorilor Bucovineni. Jurnalişti: Raluca Tudor şi Marian Nicola Realizator şi producător Mihaela Crăciun (redifuzare)
  • 22:30
    România 9
    Moderator Ionuţ Cristache Jurnalist Oana Cucuruzeanu Producător Livia Şerban Iancu
  • 23:30
    Câştigă România!
    Prezinta Virgil Ianţu Regia artistică Larry Maronesse Producător Diana Pascal O producţie Zucchero Media şi TVR2 (redifuzare)
  • 00:30
    Cap compas
    Producător Elena Dinu
  • 01:00
    Destine ca-n filme
    Prezintă Iuliana Marciuc Producator Iuliana Marciuc
  • 02:00
    Un doctor pentru dumneavoastră
    INCONTINENȚA URINARĂ Invitat: dr. CRISTIAN PERSU, medic primar urologie De obicei, incontinența urinară se instalează din cauza infecțiilor urinare și ca urmare a adenomului de prostată. Există și o incontinență urinară de efort, rar întâlnită, care apare, în general, la pacienții cu intervenție chirurgicală la nivelul prostatei. Pierderea incontrolabilă de urină este o situație cu un puternic impact emoțional dar și social asupra pacientului, astfel că rezolvarea acestei probleme are un efect major asupra calității vieții. Bărbații, în special cei în etate, se pot confrunta cu tulburări de erecție temporale sau permanente. Unele disfuncții erectile se pot rezolva de la sine însă, atunci când problema persistă, avem la îndemână tratamente moderne pentru a crește calitatea vieții și respectul de sine. CANCERUL DE COLON, O BOALĂ TĂCUTĂ Invitat: dr. CAMELIA BRUMĂ, medic primar , medicină de familie, Centrul Medical de Diagnostic, Tratament Ambulator și Medicină Preventivă al Academiei Române Din nefericire, cancerul colorectal se înscrie pe lista afecțiunilor cu rată mare de mortalitate în întreaga lume, pentru ambele sexe, încă de la vârste tinere, mai ales din cauza lipsei simptomatologiei în primele stadii de dezvoltare. Tumorile de la nivelul intestinului gros nu generează semne îngrijorătoare la început, ci în ultimele stadii ale bolii. Primele reacții ale pacientului nu indică direct existența acestora. Diagnosticarea corectă vine cu întârziere și de multe ori, fără a mai putea face ceva. De aceea este foarte important să se dea atenție fiecărei modificări care poate apărea la acest nivel și să se apeleze la medic de la primele semne. S-au identificat cel puțin 6 semne ale efectelor tumorilor colonice asupra organismului, de la modificări în consistența materiilor fecale, incapacitatea de a le elimina în ciuda senzațiilor, sângerările în timpul defecației, durerile abdominale și lista continuă. O ediție în care dezbatem cum depistăm cancerul de colon. Moderator: Ana Maria Ghiur Jurnalişti: Adina Toderaşcu, Delia Logofătu şi Laurenţiu Năstase Realizator Cristina Anton Producător Monica Ancuţa
  • 03:30
    Telejurnal
    *Ştiri *Tema zilei Prezintă: Dorina Florea, Radu Andrei Tudor Producători: Eva Matei,Cristian Petru Sport *Montaj Meteo *Montaj
  • 04:20
    5 minute de istorie cu Adrian Cioroianu
    *cu prof. dr. Adrian Cioroianu Producători: Irina Ifrimache şi Dana Ioniţă
  • 04:30
    Articolul VII
    *Ediţie specială-Ziua Universală a IEI Invitaţi: Doina Lemny, istoric de artă, curator Expoziţie “Brâncuşi. Sublimarea formei”, Mirel Taloş, preşedintele interimar al Institutului Cultural Român, Cela Neamţu, ţesătoare, maica Gabriela Platon, stareţă a Mănăstirii Voroneţ şi maica Elena Simionovici, vicepreşedinte la Societatea Scriitorilor Bucovineni Despre rădăcini, identitate şi cultură, despre frumuseţea şi lumina Voroneţului, unde au coborât din cer, fărâme de albastru, iar icoanele sunt pictate cu nuanţe de lumină. Să ne amintim azi şi de Brâncuşi, ţăranul înţelept din Hobiţa, care a îmbinat în operele sale simplitatea artei populare româneşti cu rafinamentul avangardei pariziene. În 1908, la Paris, Brâncuşi avea să îl întâlnească şi pe Matisse. Matisse, care primea de la prietenul sau, Theodor Pallady, câteva ii româneşti, iar intre 1939 şi 1940, lucrează la tabloul lui, La Blouse roumaine. Prin veselia ei, bluza românească reprezenta o licărire de optimism şi speranţă, spunea el. Efectul asupra lui este atât de puternic încât păstrează în mai multe tablouri elemente din portul popular românesc. Pentru noi, românii de pretutindeni, ia este un adevărat simbol naţional. Iar azi, de Sânziene şi de sărbătoarea Sfântului Ioan Botezătorul, o omagiem împreună, oriunde ne-am afla. Puţine simboluri de identitate naţională sunt, în acelaşi timp, atâtea lucruri: un obiect meşteşugit, o operă de artă, o piesă de îmbrăcăminte, o emblemă, un simbol al femeii. Oriunde ne-am duce, luăm cu noi, întotdeauna, propria identitate, aşa cum a făcut şi Brâncuşi, inovatorul care a eliberat sculptura de imitaţia mecanică a naturii şi a împletit spiritul şi sensibilitatea, exprimând însăşi esenţa lucrurilor. Despre expozitia “Brâncuşi. Sublimarea formei”, organizată la Palatul Artelor Frumoase din Bruxelles, cel mai important eveniment al Festivalul Internaţional de Arte EUROPALIA, ne va vorbi curatorul Doina Lemny. Cu Mirel Taloş, preşedintele interimar al Institutului Cultural Român, vom discuta despre elementele definitorii ale identităţii, chiar dacă postmodernismul promovează un homo universalis, un om fără chip şi fără asemănare, identic aici şi oriunde. Dacă Europa îşi va pierde naţiunile, îşi va pierde partea cea mai importantă a tezaurului său şi va pieri-crede Mirel Taloş. Dar mai întâi, o reîntâlnire cu ţesătoarea de lumină Cela Neamţu, marea Doamnă a tapiseriei româneşti, şi cu maicile erudite de la Voroneţ, Gabriela Platon, actuala stareţa a Mănăstirii şi maica Elena Simionovici, vicepreşedinte la Societatea Scriitorilor Bucovineni. Jurnalişti: Raluca Tudor şi Marian Nicola Realizator şi producător Mihaela Crăciun