La TVRi, pe 25 mai de la ora 21:00 - al doilea episod dintr-o serie de patru în care realizatorul Răzvan Petrişor răspunde la întrebarea ”Dispar românii din Bugeac?”, după ce a filmat în mijlocul acestei comunităţi.
Ediția este disponibilă online pe TVR+
ÎNVĂȚĂMÂNT – MORMÂNT PENTRU LIMBA ROMÂNĂ
Cimitirul vechi al satului Eschipolos - numele străvechi al localității, căci Glubokoe figurează azi pe harta teritorial-administrativă a Ucrainei.
Inclusă în Raionul Tatarbunar, fost teritoriu românesc de pe vremea Principatului Moldovei. Bugeacul.
Apele Lacului Sasîc spală oasele etnicilor români din Bugeac. N-au liniște nici după moarte...
Simți cum cade pământul peste tine vâzând cum apele Lacului Sasîc scaldă osemintele și crucile de la capetele străbunilor români... Malul de lut se prăbușește în lac luând cu el sicriele cu totul. Aceasta este și soarta limbii române din școlile aflate în satele etnicilor români din sudul Ucrainei, Regiunea Odesa: moare! Și, odată cu ea, etnia pe de-a-ntregul?
Chiar, de unde și până unde atâta insinuare, îndoială, îngrijorare referitor la viitorul limbii materne aflată în ADN-ul celor 125.000 de etnici români trăitori în fostul Bugeac? Doar e scris în Constituția Ucrainei – și mai înaltă garanție legislativă nu-i ! – la Articolul 53: Se garantează cetățenilor care aparțin minorităților naționale dreptul la învățământ în limba maternă sau la studierea limbii materne în școlile de stat și comunale sau prin intermediul societăților național-culturale.
Cum să nu fii revoltat când vezi cum limbii materne i se sapă mormânt chiar în şcolile etnicilor români din Regiunea Odesa?
Să coborâm cu picioarele pe pământ. De la nivelul Luceafărului lui Eminescu, la statistica oficială despre accesul la învățământul în limba maternă a etnicilor români din sudul Ucrainei.
În anul 1944, după preluarea de către Uniunea Sovietică a acestui teritoriu, Bugeacul, în regiune existau 62 de școli cu predare în limba română. În 1991, când Ucraina a devenit independentă, mai existau doar 21 de şcoli cu predare integrală sau parțială în limba noastră strămoșească. Astăzi, nu mai există nici măcar o școală cu predare integrală în limba română.
Copii români la ora de "Muncă", în curtea școlii din satul Frecăței, raionul Ismail.
Dacă rostești “limba română” în dialogul cu un copil ieșit pe poarta școlii, primești o privire confuză și un “Ce?” strident, ce sună a “Ce vrea ăsta de la mine?” Apoi, copilul se prezintă în... trei limbi! “Pe mine (în română – n.a.) mă cheamă (în ucraineană – n.a.) Olea !” Q.e.d.
Culmea paradoxului: la Universitatea Umanistă din Ismail există o secție de română-engleză. Absolvenții se fac profesori și merg în școlile din satele etnicilor români să predea după manual scrise în limba… moldovenească.
***
Emisiunea poate fi urmărită LIVE pe TVR+.
