Siteul tvr.ro foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptarea politicii de utilizare a cookies. Afla mai multe accesand POLITICA COOKIES Vezi și Politica de Confidenţialitate care face referire la modul în care colectăm, folosim şi partajăm datele dumneavoastră pentru a va oferi serviciile TVR precum şi modul în care folosim platformele sociale.
"La un pas de România": din Tiraspol, cu focul din suflet și cu dor nespus (II)
vineri, 19 iunie 2020
Urmăriți a doua parte a interviului acordat TVRi, în exclusivitate, de  Raisa Padurean, director adjunct al liceului “ L ucian Blaga” din Tiraspol despre  “zestrea ” culturală primită de la părinți și despre țara strămoșilor ei.
raisa si elevii
Alte legături
La un pas de România

Să fii român în afara granițelor țării tale este greu. Uneori este o alegere personală să trăiești departe de țara în care s-au născut ai tăi. Alteori e o întâmplare a vieții. Dar e posibil să decidă și alții pentru tine, obligându-te să te supui regulilor.

Raisa Padurean este unul dintre acei oameni care demonstrează în fiecare zi că “nu se poate”… nu există.

(w640) portret Pa

“În anii copilăriei noastre, cuvântul “zestre” însemna bogăție. Adică, fetele când se căsătoreau treceau în casa mirelui cu “zestre”, pe care le-o pregăteau mamele încă din copilărie. Țeseau covoare, confecționau perne din pene de pasăre, cumpărau ceva mobilă și altele de genul acesta. Acea zestre era transportată cu căruța ori cu mașina prin centrul satului ca să vadă lumea câtă zestre are fata!

Noi însă am trăit sărac, nu am visat la așa bogăție! Zestrea pe care am moștenit-o de la părinți, de la bunici, de la rude este dragostea de țară și de neam.

Îmi amintesc de sărbătorile petrecute în familie. Deși comuniștii interziceau tot ce este legat de religie, noi am moștenit de la părinți credința în Dumnezeu și tradițiile creștine. Noi am sărbătorit mereu Crăciunul și Paștele. Erau cele mai Sfinte Sărbători, deși am trăit în comunism și era interzis să mergem la biserică. De Crăciun era permis să cântăm numai un singur colind pe care îl știa tot satul. Dar în familie, când ne adunam, rude și vecini, cântam cu toții multe colinde. Pe unele le mai țin minte și azi.

(w640) obicei tir

Zestrea” noastră era o rochiță nouă o dată în an, de Paști, când mama aduna bănuț cu bănuț și ne cumpăra o haină nouă și sandale pe care le păstram cu mare drag. În rest, purtam hainele rămase de la fratele mai mare, iar surorile mele îmbrăcau ceea ce rămânea de la mine.

Zestrea” mea, moștenită din copilărie, sunt nunțile la cort, împodobite cu covoare țesute de gospodinele satului. La nunți se aduna satul. Era muzică bună, erau câțiva lăutari care cântau și veseleau nuntașii două zile la rând. La nuntă mergeau numai adulții. Noi, copiii, eram pe lângă porți, pentru că doream să vedem mireasa și tot ce se petrecea în ograda nuntașilor.

Altă comoară era “claca”, adică ajutorul comunității la construcția casei. Atunci când cineva pornea viața de familie, începea cu construcția casei. Oamenii din sat veneau în ajutor. Mai întâi făceau chirpici, apoi, pas cu pas, dădeau tot ajutorul de care era nevoie până terminau de construit casa. Da, au fost timpuri când lumea era mai bună, se ajuta și la bine și la greu.

Noi toți cei patru copii am moștenit de la mama vocea ei frumoasă și sufletul blând. Mama cânta foarte frumos, probabil de aceea și noi cântăm și copiii noștri cântă și nepoții au aptitudini muzicale.

(w640) Padurean s

Dar, cu părere de rău, nu am reușit să urmez o școală muzicală. Era o școală muzicală în centrul raional, însă era complicat să ajung acolo. Mi-am dorit mereu să pot cânta și la un instrument muzical. Așa că, studentă fiind, am învățat să cânt la chitară. Știam doar câteva cântece. Dar într-o zi, chitara… a dispărut și am lăsat totul baltă…

Altă bogăție nu am avut de unde primi. Fiecare dintre noi, cei patru copii ai familiei, am plecat în lume cu câteva cărți în geantă și câteva haine, purtând în suflet credința și dragostea de Dumnezeu.

Amintirile copilăriei sunt multe. Pe unele le-am uitat, dar în memorie au rămas jocurile din copilăria mea, care acum au dispărut. Noi nu știam de calculatoare, de internet sau de televizor. Priveam televizorul o dată sau de două ori pe săptămână și atunci trebuia să muncim din greu ca să avem permisiunea de a putea urmări un film sau un concert.

Îmi amintesc, când era secetă, mama plângea și se ruga la Dumnezeu să ne aducă ploaia. Noi, copii fiind, eram la prășit pe deal și strigăm în gură mare: “Două bețe-n vie,/ploaia să vină./Două bețe-n poloboc,/Ploaia să ne stea în loc”. E drept că noi speram că va începe ploaia și vom putea pleca acasă, că eram obosiți de atâta muncă. Uneori, mai apărea câte un șuvoi de ploaie, dar deseori munceam până seara, pe caniculă, dar niciodată nu ziceam că suntem obosiţi. Cuvintele obosit și stres nu existau pe atunci! Munceam până picam, uneori adormeam obosiți și nespălați, fără să știm că aceea era oboseală!

În familie nu aveam jucării. Visam să ne jucăm, ca orice copil, și de aceea ne făceam singure jucăriile. Păpușa mea a fost din știulete de porumb, când avea mătase. Rupeam știuleți din lan, îi alegeam pe cei cu mătasea mai lungă ca să pot împleti cosițe (gâţe se zicea la noi).

Aveam și coardă, săream cu ea. Dar coarda o făceam fie din viță de vie, pe care o îndoiam, fie din crenguțe de hamei și săream până ne săturam. Dar de la săritul peste coarda din hamei, rămâneam cu semne pe picioare. Cine știe ce-i asta, înțelege de ce!

Mai târziu, fiind la facultate, am studiat și folclorul și am înţeles ce înseamnă Caloianul. Atunci mi-am amintit cum îngropam păpușile și chemam ploaia. Mama ne zicea că dacă vrem să vină ploaia, trebuie să aducem o jertfă. Ăsta a fost și jocul copilăriei mamei mele. Atunci noi căutam pe la vecine o păpușă mai veche. Uneori lipsea o mâna, ori un picior și făceam ritualul de înmormântare. Cu bocete și cu plânsete îngropam păpușa la hotarul dintre sate. Probail și acum sunt undeva îngropate acele păpuși!

Noi, copiii, organizam șezători unde împleteam, croșetam, exact așa cum ne povestea mama că făcea ea și fetele din sat, în tinerețe.

Jocul “De-a baba oarba” era un altul din multele jocuri despre care îmi amintesc cu drag. Alergam, eram sănătoși, nu-mi amintesc să ne fi îmbolnăvit vreodată. Acum copiii au calculatoare și habar nu au de jocurile copilărești în natură…”

Dincolo de amintirile copilăriei, o parte din “zestrea” primită de la străbuni este și dragostea pentru portul popular și pentru obiceiurile tradiționale.

(w640) intreg por

“Neamul românesc este bogat în tradiții și obiceiuri. O comoară de neprețuit ne-a fost lăsată de la strămoșii noștri. Secole în șir, ei au purtat de sărbători costumul popular. De aceea, și noi purtăm această valoare aproape de suflet. Eu personal, am 8 ii, o fotă, o catrință, am o pereche de opinci și 3 brâie. De fiecare dată când organizăm în liceu activități, îmbrac costumul popular și împreună cu elevii mei cântăm, dansăm, fiind îmbrăcați în cel mai frumos costum popular!

Ținem foarte mult la ziua de 1 Decembrie. Sărbătorile de iarnă nu se petrec fără costumul și portul popular. Și pentru că Dumnezeu m-a înzestrat cu o voce frumoasă, am cântat cu drag de fiecare dată, iar cântecele pe care care le știu eu, le transmit și elevilor. Am înființat ansamblul folcloric “SÂNZIENELE”. Ca director adjunct, tot din propria inițiativă, îl conduc, fără să fiu remunerată. Asta îmi place, asta fac. Îmi place să-i bucur pe cei din jur cu tezaurul folcloric, tradițiile și obiceiurile pe care le transmit elevilor mei.”

Pare de la sine înțeles ce loc ocupă România în viața ei de român care trăiește la Tiraspol…

“Deși am terminat specializarea Filologie rusă, niciodată nu am încetat să-mi iubesc țara și să lupt pentru tot ceea ce ne aparține. Cine a trecut prin mâinile regimului de ocupație, știe ce înseamnă aceasta.

România este Țara mea. Pentru mine nu există Republica. Eu știu că locuiesc în Basarabia ocupată. Cum a scris fiica mea, fiind elevă la acest liceu. Atunci când a fost devastat liceul, ea a scris: Basarabie pământ românesc/ Dacă ai ști cât de mult te iubesc!/ De la mama ai fost furată,/ Nu o dată în viață trădată./ Basarabie pământul meu scump./ Mă închin, te iubesc, te sărut…

“Atunci când treci prin multe încercări, nu poți sta să privești cum ești călcat în picioare de cei mancurtizați, fără credință, fără neam și fără țară. Când ești pus la încercări, trebuie să te aperi, să anunți lumii întregi ce se întâmplă.

Uite așa am început să merg la proteste, la diverse activități care au fost organizate în apărarea drepturilor românilor de dincoace de Nistru și de Prut.

Să nu credeți că la Chișinău e mult mai bine. Avem trădători pe ambele maluri! Nu știu cât va mai tăcea acest popor. Prea buni la suflet suntem și prea mult am învățat să iertăm…

(w640) tricolor t

Liceul Teoretic “Lucian Blaga” este unica insulă de românitate din orașul Tiraspol. De aceea, toată dragostea de Țară și de Neam o exprimăm aici, alături de elevii noștri cărora le transmitem această dragoste nemărginită.

Pentru că în oraș nu suntem acceptați la activitățile extrașcolare, noi le organizăm pe ale noastre în liceu. Toate aniversările naționale le sărbătorim alături de elevii noștri. Avem copii foarte deștepți și extrem de talentați. Păcat că se pierd...

Ducem lipsă de multe lucruri, dar mergem în pas cu timpul. Ne străduim să facem față peste tot. Tricolorul românesc este în toate locurile în liceul nostru, chiar de ne este interzis de autorități să-l arborăm în zile de sărbatori, noi facem tot posibilul ca steagul nostru tricolor să ne însoțească peste tot.”

***

Sfârșitul celei de-a doua părți a interviului acordat, în EXCLUSIVITATE PENTRU TVRI, de Raisa Padurean, director adjunct al liceului "Lucian Blaga” din Tiraspol

Interviu realizat de: Aura Dobre

  • 04:30
    A doua Românie
    În perioada 16 aprilie-24 iunie 2020, Accademia di Romania în Roma organizează, pe pagină de Facebook a instituției, proiectul Muzicieni români la Roma. În cadrul acestei mini-stagiuni muzicale virtuale participa muzicieni romani din diverse tari. Au acceptat invitatia si ne-au acordat interviuri: Mihai Stan, coordonator proiecte, Accademia di Romania in Roma, Rodica Vică, soprană, (Austria), Mara Dobrescu, pianista concertista, (Franta), Ramona Horvath, pianista de jazz, (Franta). * 1uniFEST-Festivalul Petrecerilor de Acasă pentru Copiii Români de Pretutindeni. Dupa atatea luni de izolare copiii au avut şansa să petreacă #impreuna cu prieteni de pe toată planeta, la cea mai mare sărbătoare a zilei de 1 Iunie-1uniFEST-Festivalul petrecerilor de acasă pentru copii. Invitata: Nadia Tătaru, cofondator Radio ITSY BITSY FM; * Scoala Junimea Romana din Montreal creează punti de comunicare peste ocean si peste timp! Invitată: Otilia Tunaru, cofondator şi coordonator al Şcolii Junimea Română din Montréal Moderator Corina Dobre Jurnalişti: Virginia Ghiţă, Lucian Băbeanu, Doru Ionescu şi Sandrino Gavriloaia Documentarist Gabriela Mocanu Producător Liliana Văduva
  • 06:00
    Piersic Show
    *Best of Invitată: Valeria Gagealov (II) Redactor Adina Toderaşcu Producător Carmen Movileanu
  • 06:55
    Imnul României
  • 07:00
    Telejurnal matinal
    *Partea I Prezintă: Andra Soceanu şi Daniel Coman Producători: Andreea Vişan, Ana-Maria Gheorghe Transmisiune directă *Sport *Meteo
  • 07:50
    Discover Romania
    *Puiu Călinescu Producător Cecilia Melinescu
  • 08:00
    Telejurnal matinal
    *Partea a II-a Prezintă: Andra Soceanu şi Daniel Coman Producători: Andreea Vişan, Ana-Maria Gheorghe Transmisiune directă *Sport *Meteo
  • 08:50
    5 minute de istorie cu Adrian Cioroianu
    *cu prof. dr. Adrian Cioroianu Producători: Irina Ifrimache şi Dana Ioniţă
  • 09:00
    Matinalii
    *Partea a III-a Prezentatori: Tinka Mardari, Anatol Guzic, Sandu Scobioală şi Mihai Suvac Producători Nicoleta Toacă si Laura Grigore Transmisiune directă
  • 10:00
    Ca’n viaţă
    *Talk-Show Prezintă: Laura Fronoiu şi Ionuţ Gheorghe Producători: Anca Lăzărescu şi Marie Jeanne Ion Transmisiune directă
  • 10:50
    Diasporadar
    Realizator Diana Gheorghiu
  • 11:00
    Un doctor pentru dumneavoastră
    *Schimbările de sezon şi pielea Invitat: dr. Dorin Munteanu, medic primar dermatologie-alergologie, DermaVital Orice schimbare în mediul fiecărui individ, poate genera reacţii profunde la nivelul diferitelor organe şi sisteme, reacţii care, în final, conduc spre afecţiuni cronice, greu de tratat. Pielea este organul care răspunde primul la acţiunea mediului şi a factorilor poluatori fizici, chimici şi biologici. La nivelul ei apar o multitudine de afecţiuni printre care amintim: dermatitele, neurodermitele, eczemele şi alergiile. *Orarul organelor şi sănătatea Invitat: Florica Munteanu, specialist în medicină integrativă, DermaVital Fiecare celulă a corpului îşi desfăşoară funcţiile fiziologice şi biochimice conform unui ceas biologic determinat genetic. Astfel, toate organele au un program bine stabilit prin care realizează metabolismul şi anabolismul, moartea celulară şi regenerarea proprie. O ediţie în care aflăm cum influenţează acest orar sănătatea omului. Moderator Ana Maria Ghiur Jurnalişti: Adina Toderaşcu, Delia Logofătu şi Laurenţiu Năstase Realizator Cristina Anton Producător Monica Ancuţa
  • 12:30
    A doua Românie
    În perioada 16 aprilie-24 iunie 2020, Accademia di Romania în Roma organizează, pe pagină de Facebook a instituției, proiectul Muzicieni români la Roma. În cadrul acestei mini-stagiuni muzicale virtuale participa muzicieni romani din diverse tari. Au acceptat invitatia si ne-au acordat interviuri: Mihai Stan, coordonator proiecte, Accademia di Romania in Roma, Rodica Vică, soprană, (Austria), Mara Dobrescu, pianista concertista, (Franta), Ramona Horvath, pianista de jazz, (Franta). * 1uniFEST-Festivalul Petrecerilor de Acasă pentru Copiii Români de Pretutindeni. Dupa atatea luni de izolare copiii au avut şansa să petreacă #impreuna cu prieteni de pe toată planeta, la cea mai mare sărbătoare a zilei de 1 Iunie-1uniFEST-Festivalul petrecerilor de acasă pentru copii. Invitata: Nadia Tătaru, cofondator Radio ITSY BITSY FM; * Scoala Junimea Romana din Montreal creează punti de comunicare peste ocean si peste timp! Invitată: Otilia Tunaru, cofondator şi coordonator al Şcolii Junimea Română din Montréal Moderator Corina Dobre Jurnalişti: Virginia Ghiţă, Lucian Băbeanu, Doru Ionescu şi Sandrino Gavriloaia Documentarist Gabriela Mocanu Producător Liliana Văduva
  • 14:00
    Telejurnal
    Prezintă: Loredana Iordache, Alina Stancu Translator mimico gestual Laura Ioana Producători: Anamaria Panait, Violeta Iorgulescu Transmisiune directă ACEST PROGRAM SE ADRESEAZĂ ŞI PERSOANELOR CU DEFICIENŢE DE AUZ Sport *Montaj Meteo *Montaj
  • 14:50
    Vorbeşte corect!
    Jurnalist Iulia Ioaniţoaia Producători şi realizatori: Radu Dănilă şi Cristina Dănilă
  • 14:55
    5 minute de istorie cu Adrian Cioroianu
    *cu prof. dr. Adrian Cioroianu Producători: Irina Ifrimache şi Dana Ioniţă
  • 15:00
    Exclusiv în România
    Producători: Cristina Madgearu şi Marin Găbudean (redifuzare)
  • 15:50
    Discover Romania
    *Puiu Călinescu Producător Cecilia Melinescu
  • 16:00
    Descălecaţi în Carpaţi
    *Colţ de rai cu natură şi cai Best of Producător Răzvan Petrişor (redifuzare)
  • 16:30
    Ieri, azi, mâine
    *Best of Invitaţi: Sidonia Spătaru şi Pompilia Stoian Redactor Adina Toderaşcu Producător Carmen Movileanu
  • 17:30
    Piersic Show
    *Best of Invitat: George Nicolescu Redactor Adina Toderaşcu Producător Carmen Movileanu
  • 18:30
    Obiectiv comun
    Producător Marina Afanas
  • 19:30
    La un pas de România
    *Eminescu vs. Sevcenko (liceul românesc vs liceul ucrainean) În septembrie 2016 se deschidea în Slatina (Solotvino) singurul liceu de limbă română din Transcrapatia. Instituția de învățământ a putut fi înființată exclusiv din fonduri private ale unor asociații și persoane fizice din România. Statul român nu s-a implicat deloc în sprijinirea acestui demers. Inspectoratul școlar raional a oferit spre folosire ca liceu o clădire insalubră folosită până atunci ca depozit pentru Școala Generală din apropiere. Toate amenajările au fost realizate in timp util, deși de multe ori asta însemna ca inițiatorii acestui proiect să care efectiv în saci sau în genți materialele de costrucție din Sighetul Marmației, peste podul care leagă cele două țări. Pe malul stâng al Tisei, în Sighetul Marmației la o distanță de aproximativ 6 km există Liceul ”Taras Șevcenco”, sigurul liceu ucrainean din România, înființat încă din 1944, în renumitul oraș multicultural din nordul României Mari. În perioada comunistă a funcționat ca un liceu normal cu predare în limba română. A fost redeschis în 1997 și beneficiază de sprijin din parte statului român… spre deosebire de Liceul românesc de spre Tisa. Realizator Aura Dobre Jurnalist TV Constantin Lupescu Producator Aura Dobre
  • 20:00
    Telejurnal
    *Ştiri *Tema zilei Prezintă: Dorina Florea, Radu Andrei Tudor Producători: Eva Matei,Cristian Petru Transmisiune directă Sport *Montaj Meteo *Montaj
  • 20:50
    5 minute de istorie cu Adrian Cioroianu
    *cu prof. dr. Adrian Cioroianu Producători: Irina Ifrimache şi Dana Ioniţă
  • 21:00
    Dăruieşte, Românie!
    Moderator şi realizator Carmen Târnoveanu Montaj Lili Năstase Documentarist Gabriela Mocanu Jurnalişti: Răzvan Petrişor şi Laurenţiu Năstase Director imagine Emil Stan Regizor TV Manuela Apostol Producător Raluca Amzăr (redifuzare)
  • 22:30
    Unirile românilor
    *Episodul 2: Unirea Principatelor Române-24 ianuarie 1859 De-a lungul celor şase episoade, seria Unirile Românilor îşi propune să aducă relatări, biografii şi evenimente care au marcat destinul românilor în ultimii 100 de ani şi să ne ajute să nu uităm cine suntem şi care ne sunt rădăcinile. Pentru acest lucru, echipa TVRi s-a deplasat în zeci de localităţi din ţară şi din străinătate-dorind să afle nu numai perspectiva istoricilor, dar şi pe cea a românilor care trăiesc în afara ţării. Astfel, filmările s-au desfăşurat pe întreg teritoriul României, în aproape toate locurile semnificative pentru Unire-dar şi în Franţa, Bulgaria, Ungaria, Austria, Germania, Ucraina, S.U.A., Republica Moldova. Producător Radu Găină (redifuzare)
  • 23:30
    Teatru TV
    *Nunta de A. P. Cehov Un spectacol de Sandu Grecu Distribuția: Igor Mitreanu, Elena Oleinic, Alexandrina Grecu, Alexandru Crîlov, Ion Grosu, Arcadie Răcilă, Ludmila Gheorghiţă, Eugen Matcovschi, Sergiu Finiti, Viorel Cornescu, Artiom Oleacu, Dan Ciobanu, Elena Negrescu, Olga Anghelici, Roman Malai, Nadejda Crîlov Piesa într-un act „Nunta” este o lucrare clasică în sensul deplin al cuvântului, o adevărată capodoperă dramaturgică cehoviană. Genul spectacolului omonim montat pe scena de la „Satiricus” este unul aparte, nici muzical, dar nici spectacol de dramă-o combinaţie armonioasă a artei actoriceşti, muzicii, coregrafiei şi gesticii. Acţiunea spectacolului se desfăşoară în timpul unei nunţi, aici regăsindu-se toate personajele acesteia-o mireasa fericită, un mire cu caracter, nişte părinţi îngrijoraţi şi tot felul de oaspeţi, printre care şi un coșcogea general (de fapt, un modest căpitan de rangul doi, mai mic în grad decât un colonel). Drama îi are în centru pe Daşenka şi pe Epaminond Maximovici Aplombov, mirii unei nunţi care se transformă treptat într-un spaţiu de conflicte, mai mult sau mai puţin declarate, între ceilalţi participanţi la „fericitul” eveniment. Părinții miresei, Nastasia Timofeevna și Evdokim Zaharovici Jigalov, se pârăsc reciproc în fața propriei fiice, iar mirele devine furios atunci când pretențiile lui și promisiunile socrilor rămân neonorate. Spectacolul culminează cu replica „generalului” Revunov-Karaulov: „Ce porcărie! Ce josnicie! Unde-i ușa? Pe unde se poate ieși afară?” şi, nu mai puțin semnificativa replică a „nuntașei” Zmeiukina: „Nu-mi ajunge aer! Vreau atmosferă!” Această sufocare fizică exprimă întru totul sufocarea morală care persistă în societatea marcată de suficienţă şi filistinism agresiv. Redactor Marian Nicola
  • 01:10
    Femei de 10, bărbaţi de 10
    *Prima parte Magazin al... faptelor bune ! El va aduna laolaltă “Români de 10”, care s-au remarcat prin performanţe notabile şi gesturi emoţionante, mulţi dintre ei nefiind persoane publice. Într-un show spumos, în care vor fi promovaţi cei mai valoroşi cetăţeni ai României, poveştile emoţionante, exemplele de urmat şi divertismentul de calitate se vor întâlni, la TVR. Invitaţi: *Andrei Abrudan -Un medic rezident clujean, în vârstă de 27 de ani, a fost voluntar timp de trei săptămâni într-un spital din Irak, unde a tratat refugiaţii din Mossul, răniţi de gloanţe sau explozii. *Luca Valentin -Campionul mondial la "flair-bartending", unul dintre cei mai populari concurenti de la "Romanii au talent", iti spune care sunt cele mai tari cocktailuri de sezon. *Alexandra Violin Inregistrare in Parcul Herastrau, Restaurant Herastrau Prezintă Marina Almăşan Co-prezentator Costin Teodorescu Producator Marina Almăşan Jurnalişti: Elena Cristescu, Liana Damian, Laura Demeter Coproducţie TVR-SC CONTERA MEDIA SRL
  • 02:00
    Femei de 10, bărbaţi de 10
    *Partea a II-a Magazin al… faptelor bune! Invitati: *Radu Dinulescu -regizor *Claudiu Bleonț *Irina Loghin *Maria Holtzhauser -femeia care a învins cancerul și a învățat să-și coloreze viața frumos. *Alexandra Violin Inregistrare in Parcul Herastrau, Restaurant Herastrau Prezintă Marina Almăşan Co-prezentator Costin Teodorescu Producator Marina Almăşan Jurnalişti: Elena Cristescu, Liana Damian, Laura Demeter Coproducţie TVR-SC CONTERA MEDIA SRL
  • 03:00
    Lumea şi noi
    *Cercetatorii romani din america Episodul 8, Lumea academica furnizor important de idei. In acest ultim episod ne vom afla la Boston, New York şi San Francisco. Vom cunoaşte câţiva tineri români care fac cercetare: unii sunt la ȋnceput de carieră academică, alţii şi-au ȋnfiinţat propriile companii sau au fost recrutaţi de marile corporaţii. Ȋn România ar fi prea tineri pentru a li acorda ȋncredere şi resurse. America ȋnsă, patria meritocraţiei, a ştiut să ȋi responsablizeze şi are de câştigat. Vom vedea cum cercetarea furnizează idei şi soluţii pentru marile probleme ale societăţii americane. Mihai Duduţă (26) M.Sc. MIT, inventator, brevete în dezvoltarea unei tehnologii pentru fabricarea de baterii mai ieftine şi mai performante Dr. Andreea Măierean (31) Profesor asistent la Wilkes University, Pennsylvania Specializare: politici publice americane, relaţii internaţionale Dr. Sabina Ştefania Alistar (27) Cercetãtor la McKinsey & Company, San Francisco Specializare: crearea de modele matematice pentru evaluarea impactului deciziilor din domeniul sănătăii, în special pentru controlul bolilor infecţioase Dr. Dan Iancu (32) Profesor asistent de la Stanford Graduate School of Business Specializare: cercetãri operaţionale, cercetare în optimizarea dinamicã cu aplicabilitate în managementul financiar şi operaţional. Realizator Marian Voicu
  • 03:30
    Telejurnal
    *Ştiri *Tema zilei Prezintă: Dorina Florea, Radu Andrei Tudor Producători: Eva Matei,Cristian Petru Sport *Montaj Meteo *Montaj
  • 04:20
    5 minute de istorie cu Adrian Cioroianu
    *cu prof. dr. Adrian Cioroianu Producători: Irina Ifrimache şi Dana Ioniţă
  • 04:30
    Dăruieşte, Românie!
    Moderator şi realizator Carmen Târnoveanu Montaj Lili Năstase Documentarist Gabriela Mocanu Jurnalişti: Răzvan Petrişor şi Laurenţiu Năstase Director imagine Emil Stan Regizor TV Manuela Apostol Producător Raluca Amzăr