TVR Internaţional deschide cu acest documentar o serie de trei povestiri despre cauza aromânismului de pe teritoriul Albaniei. O minoritate neînfrântă de istoria-i brutală, joi, 9 noiembrie, de la ora 21.00.
Nu-i cer mai frământat decât istoria aromânilor. A macedo-românilor, mai larg cuprinzător. "Stră-români" de-ai noștri, ei reprezinta ramura sudică a neamului românesc.
Împrăștiați peste tot în Balcani, încă din Evul Mediu, aromânii au luptat şi au suferit pentru păstrarea identității lor. De peste o mie de ani, aromânii trăiesc și pe ținuturile din sudul şi sud-estul Albaniei.
Eu, Răzvan Petrișor, măruntă ființă media, deși în prim plan, recunosc că trebuie sa fiți numai ochi și urechi la Pandi Bello, cunoscătorul absolut al istoriei aromânilor.
Aromânii îşi trag seva de mândrie, hărnicie, învățătură și glorie din cea mai renumită civilizație antică a Balcanilor - moscopolenii.
Moscopole a fost întemeiată de aromâni la mijlocul secolului al 14-lea sub ocupație otomană. Aşezarea s-a dezvoltat într-un oraş prosper, considerat al doilea ca mărime în Balcani, după Constantinopol. Devenise cea mai impozantă și importantă citadelă din Balcani, cu 60 000 de suflete. Până când a fost distrusă de către albanezii și bulgarii musulmani.
Astăzi, Moscopole este o localitate șantier. Se dorește introducerea ei într-un circuit turistic global și intensiv.
Aromânismul a adus cea mai importantă contribuţie pentru independența și formarea ca stat a Albaniei. Faptele istorice şi culturale dovedesc că fără aromâni nu ar fi existat renașterea albaneză.
Cu toate acestea, timp de mai bine de o sută de ani, până în octombrie 2017, nu le-a fost recunoscut statutul de minoritate națională, cu toate drepturile implicite.
Una dintre bisericile aromânești din Moscopole, vechea și cea mai renumită așezare a civilizației balcanice. Deși inclusă in patrimoniul UNESCO, biserica stă să cadă, reclamă Uniunea Națională a Aromănilor din Albania.
Devotamentul pentru cauza aromânismului și identitatea românească este întruchipat și de povestea Bisericii “Sfântul Sotir” sau “Schimbarea la față” din Korce.
Preotul Dumitrache Veriga este cel care a ocrotit-o de la naștere și hrămuire până în ultimii ani ai vieţii. El a construit biserica pentru aromânii din Albania pe locul unei vechi şcoli româneşti din Korce, pe care a reuşit să o revendice în 1995.
Tatăl Mirelei Veriga, preotul Dumitrache Veriga, a devenit, prin construirea și apărarea Bisericii „Schimbarea la față” din Korce, el însuși un monument al acestei strașnice ramuri sudice a poporului român.
Aromânilor le este necesară comuniunea cu Dumnezeu, căci, spre bucuria necuratului, până în 1991, Albania a trăit vreme de 35 de ani în ateism.
***
Noua serie „La un pas de România” cuprinde trei ediţii difuzate la TVR Internaţional şi online pe TVR+.
Producător Răzvan Petrişor
