loader
Foto

Stere Gulea şi Mircea Daneliuc, cu patru filme la sfârşit de săptămână

TVR Internaţional a programat filme ale regizorilor Stere Gulea şi Mircea Daneliuc, sâmbătă, 16 iulie, şi duminică, 17 iulie.  Ecranizări ori filme de actualitate, titlurile v-au prilejuit întâlnirea cu arta cinematografică a anilor 70, 80 şi 90.

 

Filmul românesc la TVRi

EDIŢIE SPECIALĂ
Sâmbătă, 16 iulie, orele 10:00 şi 18:00


România, 1978

Regia: Mircea Daneliuc

Scenariul: Beno Meirovici, Mircea Daneliuc

Cu: Ştefan Iordache, Ioana Crăciunescu, Costel Constantin, Mircea Albulescu, Paul Lavric, Mircea Daneliuc

(w235) EdiÅ£ie SpAcţiunea dramei are loc în Bucureşti, în anul 1939. Asistând din întâmplare la un eveniment de stradă în care o tânără este arestată, jurnalistul Matei Olaru se implică din cavalerism şi intră în jocul Serviciilor de Siguranţă. Arestat în locul fetei, care reuşeşte să scape, apoi pus în libertate, Olaru o caută pe necunoscută şi, datorită fetei, el descoperă o lume politică în care va încerca să caute sprijin. Un gest ce va avea consecinţe dramatice.

„Nu sînt de părere că o poveste de actualitate face, neapărat, şi un film de actualitate. Şi totuşi, ceea ce defineşte o cinematografie şi o reprezintă în faţa altor culturi este tocmai filmul de actualitate". Afirmaţiile lui Mircea Daneliuc făcute cu ocazia lansării „Ediţiei speciale” reprezintă o posibilă profesiune de credinţă ce explică, în mare măsură, noua sa creaţie, doar aparent depărtată de coordonatele imediate ale actualităţii". (Călin Stănculescu, „Scânteia Tineretului”,  1978)

Beno Meirovici a mai semnat scenariul pentru producţii precum „Eu, tu şi Ovidiu”, comedia muzicală a lui Geo Saizescu, sau „Elixirul tinereţii”, în regia lui Gheorghe Naghi, ambele avându-l în rolurile principale pe Florin Piersic.

OCHI DE URS
Sâmbătă, 16 iulie, ora 22:00 şi duminică, 17 iulie, ora 04:00


România, 1983

Regia şi scenariul: Stere Gulea

Adaptare a nuvelei cu acelaşi titlu de Mihail Sadoveanu

Cu: Dragoş Pâslaru, Sofia Vicoveanca, Daniela Vlădescu, Iosif Stoian, Dorina Lazăr

(w235) Ochi de ur"Un pădurar văduv este fermecat după ce a privit fix în ochii unui urs pe care urma să-l împuşte. Salvarea pare să vină de la un pustnic care îi spune că suferă de boala ochiului de urs şi că lucrurile ar trebui să se îndrepte prin multe rugăciuni şi citire de psalmi. ...  "Ochi de urs" este o încercare, nu lipsită de reuşite (portretistice, psihologice, de atmosferă), de a pătrunde în universul mitic al pădurii româneşti”
. (Călin Căliman-Istoria filmului românesc (1897-2000), 2000).

În 1983, la Santarem, Portugalia, Premiul pentru cel mai bun actor a fost câştigat de Dragoş Pâslaru, iar în acelaşi an, la Festivalul de Film de la Costineşti Florin Mihăilescu a primit Premiul pentru imagine.

Pentru regizorul şi scenaristul Stere Gulea, astăzi în vârstă de 73 de ani, „Ochi de urs” este penultimul film realizat în perioada socialistă şi cu cinci ani înainte de ecranizarea primului volum din „Moromeţii”, cel mai apreciat film al său. În prezent, Stere Gulea lucrează la filmul „Moromeţii 2”.

CURSA
Sâmbătă, 16 iulie, ora 01:00

România, 1975

Regia: Mircea Daneliuc

Cu: Mircea Albulescu, Tora Vasilescu, Constantin Diplan, Mircea Daneliuc

Dramă inspirată din nuvela „Doi băieţi şi o fată” de Petru Vintilă

(w235) Filmul CurAnghel și Panait, șoferi la o întreprindere, trebuie să transporte o piesă-gigant, către o exploatare minieră.

Pe drum, cei doi o întâlnesc pe Măria care are aceeași destinație, unde vrea să-l reîntâlnească pe soțul ei, miner.

Fără bani și acte, Măria își continuă drumul alături de Anghel și de Panait. Amândoi se vor îndrăgosti de ea.

"Doi prieteni şi o fată gata să le strice, fără voia ei, prietenia, depăşesc cu atâta graţie sufletească (dar fără nicio dulcegărie) impasul, încât lirismul se naşte mai mult din renunţări decât din sugerate împliniri. Dintr-o treptată apropiere sufletească infinit mai ofertantă cinematografului decât un coup de foudre greu de tratat original în cinema. De la ironia iniţială, cinismul justificat de experienţele triste ale şoferului (admirabil interpretat de Mircea Albulescu) la delicateţea lui de îndrăgostit, din final, e o cursă sufletească dificilă dar exprimată cu atâta subtilitate cinematografică şi o francheţe şi un realism cu totul excepţionale în filmul românesc. Daneliuc a spart cu inteligenţă şi talent falsa pudoare sub care ne ascundem pe ecrane sentimentele, aşa cum îşi ascund bătrânele de la ţară gura când râd". (Alice Mănoiu, Magazin estival Cinema 1977)

Distincţii câştigate:

* 1975 - ACIN - Premiul "Opera Prima" şi Premiile pentru imagine – Florin Mihăilescu - şi interpretare feminină - Tora Vasilescu;

* 1977 - Costineşti - Premiul pentru cel mai bun film de ficţiune şi Premiul de interpretare feminină - Tora Vasilescu.

ACEASTĂ LEHAMITE
Sâmbătă, 16 iulie, ora 04:00, şi duminică, 17 iulie, 22:00

România, 1994

Regia şi scenariul: Mircea Daneliuc

Cu: Horaţiu Mălăele, Cecilia Bârbora, Ana Ciontea, Alexandru Bindea, Gheorghe Dinică

(w235) Această lO femeie moare într-un accident, e transportată la spital şi se încearcă reanimarea ei. Doctoriţa constată că victima este însărcinată în aproape patru luni, iar fătul, conectat la blocul de reanimare, continuă să trăiască. Se naşte ambiţia medicului de a face să se nască un copil viu dintr-o mamă moartă. Şi minunea se produce în ciuda a tot ce-i stă împotrivă: în corpul mort al Doinei, fătul continuă să fie menţinut în viaţă.

„Secvenţele de spital sînt, toate, admirabile (şi toţi actorii - excelenţi - în frunte cu Ion Besoiu). Chiar şi secvenţele de o indubitabilă stridenţă (ţiganca în delir, împăratul bananelor) se topesc în sfera unui întreg incandescent. Lucru ciudat: mizantropia lui Daneliuc lasă în urmă, ca o cometă excentrică, o dîră de speranţă. „Voi fi fiul meu!", hotărăşte năluca, în setea ei de reîncarnare, într-o secvenţă finală antologică, în care - pe un „Deşteaptă-te române" cu coloratură astrală - ni se sugerează că dragostea poate - ar putea - lua, oricînd, lumea de la început. Finalul pune pecetea sublimului pe o actualitate definitiv deraiată în ridicol”. (Eugenia Vodă, „România literară” nr.  14/1993)

***

Mircea Daneliuc a realizat primul film în anul 1975, „Cursa”, pentru care a primit premiul de debut în regie din partea ACIN si care a participat şi la numeroase festivaluri internaționale.

Când a dus pe marele ecran „Proba de microfon”, în anul 1980, regizorul a reuşit să îşi facă şi mai mult distinctă vocea în valul regizoral al epocii. Pelicula a obţinut Marele premiu ACIN şi Premiul special al juriului la Festivalul filmului pentru tineret, Costineşti.

Din filmografia lui Mircea Daneliuc: Cele ce plutesc (2009), Marilena (2009),   Legiunea străină (2008),   Sistemul nervos (2005), Ambasadori, căutam Patrie (2003), Senatorul melcilor (1995), Această lehamite (1994), Patul conjugal (1993), Tusea și junghiul (1992), A unsprezecea poruncă (1991), Iacob (1988), Glissando (1985), Croaziera (1981), Ediție specială (1980), Probă de microfon (1980), Vânătoarea de vulpi (1980), Cursa (1975)

Dintre cărțile scrise de Mircea Daneliuc: „Pisica ruptă” - roman pentru care a primit premiul ASPRO, Cea mai bună carte a anului 1997, „Marilena și câteva voluptăți” - roman,„Șchiopul binemirositor” - teatru, „Apa din cizme” - roman, „Doi pinguri”- teatru (O piesă în care frica de singurătate se intersectează ingenios cu sentimentul dezolant al izolării definitive. A fi „doi pinguri“ , adică „doi nesinguri“, este visul aparent nesfârșit al unui cuplu ciudat - Una - „tânara“, Unu - „nu prea“, conform site-ului regizorcautpiesa.ro), „Spălări pe cap”- proză scurtă (conform cinemagia.ro).

***

Filmele pot fi urmărite livestream pe TVR+, pe tabletă sau mobil.

Descărcați aplicaţiile TVR+ pentru IOS și Android!

11:30 Prezenţe româneşti (R)

*Lilian Broca (Canada)

Lilian Broca, artistă vizuală canadiană, cu rădăcini românești și evreiești, a plecat din orasul in care s-a nascut, Bucuresti, cand era un copil. A știut intotdeauna că va fi artistă si dupa ce a absolvit Universitatea Concordia, Montreal, în 1968, a urmat cursurile Institutului Pratt din NY. Desi a ales, initial, pictura, intotdeauna i-au placut mozaicurile, iar acum este o personalitate recunoscută în aceasta arta. Casa in care locuieste impreuna cu sotul ei, David, este un adevarat muzeu. LILIAN a purtat mereu Romania in inima ei, chiar daca de la emigrare au trecut 64 de ani.

Realizator si producător Mihaela Crăciun

(Reluare)

12:00 Articolul VII (R)

* Migraţia medicilor şi motivele intenţiei de a pleca în străinătate. Deficitul de personal din sănătate. România-hub universitar important în domeniul învăţământului medical pentru ţările din Occident. Şcoala medicală românească.

Invitaţi: Conf.univ. Carmen Orban, Consilier de Stat, Cancelaria Prim-Ministrului Prof. univ. Diana Ionescu, Institutul Oncologic din Vancouver, Universitatea din British Columbia, Prof. dr. Anca Dana Buzoianu, Rector, Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu”, Cluj-Napoca

Moderator şi realizator Mihaela Crăciun

Jurnalişti: Lilia Anghel şi Marian Nicola

Producători: Iulia Popescu şi Mihaela Iamandei

(Reluare)
 
România - hub universitar important în domeniul învăţământului medical

La  emisiunea cu titlul inspirat din Constituţie, „Articolul VII" - Românii din străinătate, s-a discutat despre deficitul de personal din ...

 Cercetarea medicală poate ajuta omul să trăiască mai bine

Marți, 23 aprilie, în direct de la ora 19:00, la TVR Internațional, v-am așteptat la o nouă ediție "Un doctor pentru dumneavoastră".

„Iancu Jianu, Haiducul

Sâmbătă, 27 aprilie, de la ora 23:30, la TVR Internațional revedem filmul de aventuri „Iancu Jianu, Haiducul", producție România, 1981.

 

#tvri