Interviu realizat în cadrul campaniei TVRi „Cu România în suflet”

Florian Harbuzaru trăiește în estul Franței, la Lure. Este implicat în diferite acțiuni în cadrul comunității de români din Alsacia și se străduiește să le prezinte francezilor o altă Românie decât cea care apare în jurnalele de știri din țara de adopție.

„Tata şi mama sunt două persoane deosebite, oameni care au muncit o viaţă şi care au dorit ca eu şi sora  mea să mergem la şcoală, să creştem cu credinţă şi respect. Cred că au reuşit”. Aşa îşi începe povestea Florian Harbuzaru, născut în oraşul Zarneşti, judeţul Braşov, unde a absolvit liceul cu profil uman-limbi străine şi a urmat cursurile unui colegiu braşovean de topografie.

Cât a stat în Romania nu suporta ideea de a trăi de pe o zi pe alta. „Ca mulţi alţii, am făcut tot felul de mici afaceri, unele de care, acum, nu sunt prea mândru şi care m-au făcut ca în anii 2000 să părăsesc ţara mea România, familia şi prietenii. Nu am obţinut viză şi am plecat cu un prieten traversând ilegal prin Iugoslavia, Croaţia şi Slovenia (unde am fost prinşi şi închişi timp de 10 zile şi de unde am evadat). Am ajuns în Italia, apoi în Franţa, unde am dormit pe stradă, fără mâncare. Am plâns atunci ca niciodata în viaţa mea. Plângeam de dorul de acasă şi de viaţa nebună pe care o duceam în România”, îşi aminteşte Florian.

După un timp, şi-a găsit de lucru şi a colindat Franţa timp de un an. „Lucram într-un parc de distracţii itinerant, am trăit într-o caravană, câştigam 80 de euro pe săptămână, dar primeam trei mese şi aveam o cheie de la caravana. Am ajuns apoi în oraşul Lure, în anul 2002. Am fost primit cu drag la clubul local de box, spunându-le că am boxat în România. Aici eram egal cu toţii francezii, nimeni nu mai râdea de accentul meu şi, cu mândrie, îmbrăcat în treningul pe care scria ROMÂNIA, am antrenat şi încă antrenez începând din acel an. În clubul nostru mic avem mulţi campioni naţionali, europeni şi chiar mondiali” îşi continuă Florin povestea.

„Nu mai aveam lacrimi şi am zis că trebuie să reuşesc”

Încercările lui nu s-au oprit aici, câţiva ani a lucrat în discoteci sau ca paznic în magazine, foarte multe ore pe salarii mici, a simţit răutatea oamenilor atunci când spunea  „sunt român”. „Dar nu mai aveam lacrimi şi am zis că trebuie să reuşesc. După suferinţa şi păcatele cred eu plătite, Dumnezeu mi-a scos-o în cale pe soţia mea formidabilă – Caroline, care a fost întotdeauna lângă mine şi care m-a încurajat enorm. În 2004, am creat o societatea, unde lucrez şi astazi. Când intru în casele clenţilor, majoritatea îmi spun că am un accent alsacian, iar eu spun cu mândrie că sunt român. Atunci simt imediat o barieră, un rece faţă de ceea ce mulţi cred despre România, înainte să le explic de ce sunt aici, de cât de frumoasă este ţara noastră, cât de primitori sunt oamenii. Majoritatea ştiu de Ceauşescu, de castelul lui Dracula, de femei frumoase. După ce le vorbesc din inimă despre ţara noastră frumoasă, despre părinţii mei, atunci devin ca orice francez şi pot să îmi vând produsele”.

Văzând că presa franceză relatează întâmplări „urâte” legate de România, Florian Harbuzaru s-a decis să creeze Asociaţia franco-română PIATRA CRAIULUI, în amintirea munțșilor de acasă de la Zărneşti. „În 2009, la cel mai important salon comercial din oraşul nostru, am făcut tot posibilul ca invitată de onoare să fie România. Am avut un stand foarte mare, de sute de metri, au venit din România multi artizani, am avut multe fotografii cu marea, munţii, Delta noastră, au fost prezente autorităţi, posturi tv. Iar în seara în care am organizat un spectacol folcloric românesc, au participat 1000 de persoane. Ziarele locale au scris atât de frumos, televiziunile au vorbit de noi, chiar am fost comparaţi cu vedete mari precum Natasha Saint Pier şi Patrick Fiori, care au avut mai puţini spectatori la concert. Atunci am înţeles că francezii sunt primitori, buni, curioşi şi ne apreciază”.

De atunci, cu o echipă de voluntari români şi francezi inimoşi a organizat, în fiecare an, evenimente culturale franco-române, expoziţii foto despre cooperararea franco-română în Primul Război Mondial, marionete, salon de literatură”.

„Dorim să alinăm dorul de ţară”

Împreună cu parohia românească din Pulversheim, cu Mănăstirea „Nașterea Maicii Domnului” de la Godoncourt şi dar și cu sprijinul Consulatului General al  României de la Strasbourg, a organizat un turneu al unui ansamblu folcloric din oraşul Zărneşti cu prilejul sărbatorii dedicate Centenarului României. La eveniment a participat și o echipă a TVR Internaţional. „Datorită acestor evenimente culturale sau evenimentelor prilejuite de sărbătoarea Paştelui de exemplu, am reuşit să avem o familie mare de români, acei români buni, muncitori, cu o reputaţie bună, acei români care ne găzduiesc, membri ai grupurilor care sosesc din România şi care participă la evenimente. Dorim să alinăm dorul de ţară, copii noştri să cunoască tradiţiile, costumele noastre frumoase, iar francezii să ne descopere partea bună. Suntem foarte mândri şi am colecţionat toate articolele din presa franceză care vorbesc atât de frumos de noi şi de România”.

De multe ori a fost invitat în țară la diferite evenimente dedicate românilor de pretutindeni. Și cu acele ocazii a constat că nu este singurul român din străinătate care întâmpină probleme atunci când își propune să organizeze acțiuni de promovare a României în străinătate.

„Am descoperit foarte mulţi români implicaţi, ca şi noi, din inimă, în ţările în care traiesc, dar sistemul din România este foarte complicat pentru a ne ajuta la organizarea evenimentelor noastre, este greoi şi cer multe documente justificative, timp foarte mult şi dosare complicate. Toţi cei din asociaţia noastră sunt implicaţi voluntar, aduc bani de acasă, muncesc mult şi este dificil să faci şi refaci dosare complicate. Trist, dar, cu toate acestea, n-am abandonat”, spune cu tărie Florian Harbuzaru.

Pentru el România este țara unde a mers la școală, unde a primit educația acre l-a ajutat să treacă peste necazuri și să meargă mai departe. Revinde cât de des e posibil acasă , la Zărnești,  însoțit de soția sa Caroline care a învățat românește și de cei doi copii ai lor. „România este ţara unde sunt convins că milioane de Români se vor întoarce şi vor aduce cu ei ceea ce au învăţat şi în ţările de adopţie. România este ţara unde mă întorc cu drag”, încheie Florian.

Interviu realizat de Aura Dobre – producător TVR Internațional