loader
Foto

Bella Istria

Istria, cea mai mare peninsulă din Marea Adriatică, este un tărâm idilic cu un trecut tumultuos. Având în vedere complicata sa istorie, locuitorii săi au fost mereu de diferite etnii - croați, sârbi, italieni, sloveni.

 

În această ediție Cap compas călătoriți în Peninsula Istria, pe un traseu care îmbină moşteniri italiene, austriece şi germane cu identitatea croată.

Decupându-se în mare din golful Kvarner până în golful Trieste, Istria este cea mai mare peninsulă din Marea Adriatică. Aici se vorbeşte în egală măsură croata şi italiana.

Opatija

(w882)

Numele excepţionalei staţiuni turistice Opatija înseamnă abaţie. Germanii o numesc simplu Sankt Jakobi. Cătunul de altădată s-a dezvoltat în jurul abației benedictine Sfântul Apostol Iacob, menţionată prima dată în anul 1453.

Străzile şi falezele oraşului aproape nu pot fi închipuite fără doamne elegante cu pălării şi bărbaţi pedanţi cu monoclu şi baston. Locul a devenit reper pentru lux şi bun gust.

(w882)

Împăraţii şi regii din Anglia, Austria, Grecia, Saxonia, Luxemburg şi chiar din România îşi consumau vacanţele la în această zonă. În trecut locuitorii de aici se numeau histri şi se remarcau prin ridicarea oraşelor fortificate care le-au adus faima.

Pola

Ca în mai toate oraşele de la ţărm de mare, toate drumurile duc spre port şi străzile se strecoară paralel de-a lungul ţărmului. Oraşul este plin de viaţă la orice oră. Fiecare ceas are un farmec aparte începând de dimineaţă şi până noaptea târziu.

(w882)

Moştenirile romane sunt evidente, iar fortificaţiile rezistă timpului. Romanizarea a început în anul 177 î.d.Hr., după cucerirea imperiului. În timpul lui Iulius Cezar, oraşul ajunge la apogeu. În acele vremuri, el devenise un centru de importanţă regională şi se numea Pietas Julia.

Arcul dedicat fraţilor Sergii omagiază victoria de la Actium. Decorațiile de origine elenistica se îmbină cu forme împrumutate din Asia Mică şi cu frize reprezentând scene de luptă. Michelangelo a studiat din perspectiva arhitectonică şi artistică acest monument al antichităţii romane .

Templul edificat în timpul vieţii primului Împărat roman Augustus, la cumpăna dintre ere, se atinge de realitate, cu tălmăciri antice. Coloanele corintice susţin arhitrava, înâlţându-se la 14 metri faţă de platforma pe care este ridicat. Specialiştii afirmă că există asemănări izbitoare cu Maison Carrée din Nîmes, aflată în Franţa. Templul era co-dedicat Romei şi Împăratului. Este unul dintre puţinele cele mai bine conservate edificii de acest tip, aflat în afara Italiei.

Amfiteatrul se impune ca o pecete a oraşului Pola, devenind loc de atracţie pentru turiştii din toate colţurile lumii. Începută cu aproape 3 decenii, înainte erei creştine, ridicarea arenei a durat aproape o sută de ani.

Aflată pe antica Via Flavia, care unea oraşul cu Triest şi Roma, arena avea să funcţioneze mai bine de jumătate de mileniu la acest ţărm de Adriatică. Cu axa lungă de 132 m şi cea scurtă de 105 m, cu o înălţime a zidurilor de 33 m, amfiteatrul se impune printr-o măreţie declinată de-a lungul vremii în mai multe feluri.

(w882)

Rovinj

Este un punct central pe conturul mărginit de mare al Peninsulei Istria. Aşa cum se vede în zare pare de parcă ai fi rupt o pagină ilustrată dintr-o carte de poveşti. Oficial, oraşul este considerat bilingv. Înainte de a fi sub stăpânirea veneţiană s-a numit Arupinium sau Mons Rubineus.

(w882)

Odată cu declararea independenţei Croaţiei, în anul 1991, Rovinj a căpătat aura de perlă a Adriaticii, dezvoltându-se exponenţial datorită turismului. Sezonul de vârf durează din mai până în septembrie.

(w882)

Avantajele oferite de natura înconjurătoare, frumuseţea şi curăţenia oraşului, clima şi un sezon estival prelungit, varietatea ofertelor de cazare, valorile cultural istorice, dar mai ales ambianţa prietenoasă, determină creşterea, de la an la an, a numărului de vizitatori.

Biserica Sfânta Eufemia

Este într-un fel blazonul oraşului. Se poate vedea din toate colţurile şi chiar dinspre insulele micului arhipelag. Arhitectura barocă îi conferă sobrietate şi un aer solemn. În era creştinismului timpuriu a existat pe acest loc un mic lăcaş de cult dedicat Sfântului Gheorghe. În forma actuală, biserica a fost ridicată în anul 1736, în timp ce partea din faţă a fost finalizată în 1883.

Istria, frumoasa Istrie, lasă doar amintiri minunate în urmă, precum un tărâm idilic pe care cândva au călcat doar zeii. Este un loc în care nu se poate conjuga verbul a pierde vremea.

***

Am descoperit ”Frumoasa Istrie” în această ediție a emisiunii Cap compas, redifuzată la TVR Internațional, duminică, 29 septembrie, de la ora 9:00.

Cap compas este un program de televiziune complex care comportă atât valenţe de ordin turistic, cât şi dimensiuni complementare legate de obiceiuri, spaţii culturale, identităţi ambientale, stil şi rafinament în materie de amenajări ale industriei ospitalităţii, reţete culinare originale, degustări de vinuri şi forme de agrement.

* Ediția s-a difuzat în premieră la TVR 2, în iunie 2018.

10:00 Rivalii

Prezentatori: Marina Almăşan şi Dan Helciug

Jurnalişti: Mirela Vasile, Andreea Baciu, Adrian Bănuţă

Realizator Marina Almăşan

Regizor artistic Dan Manoliu

Producător Marina Almăşan

Coproducator Astra dell Arte

(redifuzare)

11:35 La un pas de România

* Serbia 1 -Mică Românie din Voivodina

Ultimul recensământ din Serbia reflectă o scădere dramatică a populației de origine română: mai sunt puțin peste 23.000 de români, iar în ultimii 11 ani, comunitatea românească a pierdut peste 20%. Printre motive: scăderea natalității și plecările masive la muncă în străinătate. In mică Românie din Voivodina flacăra identitară pâlpâie datorită culturii. Consulul României la Vârșeț, Gheorghe Dinu, ne-a dat câteva repere legate de viața culturală și socială a românilor din Voivodina. Diplomatul a vorbit despre problema bisericilor ortodoxe române care nu sunt recunoscute în Serbia și despre rolul Consiliului Minorității Românilor în reprezentarea intereselor etnicilor români in fața instituțiilor statului sârb. S-a conturat problema școlilor cu clase sau ore de predare în limba română, aflate pe cale de dispariție, dar și misiunea tot mai grea a Institutului de Cultură al Românilor din Voivodina în a păstra și a duce mai departe valorile limbii și culturii române.

Director de imagine Claudiu Petringenaru

Realizator Mihaela Iamandei

(redifuzare)

 
Tradițiile, obiceiurile și gastronomia din regiunea Vidin

Tradițiile, obiceiurile și gastronomia sunt elemente culturale care oglindesc încă, în Bulgaria, existența pe pământurile de la sud de Dunăre a ...

Prezențe românești (II) - Biserica românească din Bulgaria

În Bulgaria, bisericile în care se oficiază și în limba română s-au pierdut în negura timpului, odată cu procesul accelerat de asimilare a ...

Povestea românilor excepţionali din laboratoarele americane (III)

În laboratoarele americane se naşte civilizaţia secolului viitor, iar românii iau parte la acest proces. Le propunem telespectatorilor sã îi ...

 

#tvri