loader
Foto

Galerie foto

Articolul VII: Ediție specială de Ziua Limbii Române | VIDEO

Ziua Limbii Române a devenit o emblemă a unirii spirituale între românii de pretutindeni. Miercuri, 2 septembrie, pe TVR Internațional de la ora 21, Mihaela Crăciun v-a invitat să urmăriți o ediție specială dedicată acestei zile.

 

Mihaela Crăciun
Articolul VII

Invitații ediției speciale realizate cu prilejul Zilei Limbii Române au fost: ambasador Iuliana Gorea Costin (Republica Moldova), Liviu Petrina, inițiatorul burselor ”Ioan Alexandru” pentru elevi din Republica Moldova  și, de la Iași, scriitoarea Iris Knieling.


***

„Limba este casa ființei noastre.” Eminescu

Am vorbit despre luptătorii și apărătorii limbii române de la 1989 și de la 1995, care au apărat, cu demnitate, în Piața Marii Adunări Naționale de la Chisinău, dreptul la limba română. La 31 august 1990, în Republica Moldova, primarul general al municipiului Chişinău, regretatul Nicolae Costin, şi ministrul culturii de atunci, Ion Ungureanu, lansau prima ediție a sărbătorii «Limba Noastră cea Română».

Romanistul Carlo Tagliavini (1903-1982), autorul monumentalei monografii ”ORIGINILE LIMBILOR NEOLATINE”, a avut curajul să declare la un congres de studii romanice, la Florenţa: „Pretinsa «limbă moldovenească» nu este de fapt decât româna literară, scrisă cu un alfabet rusesc uşor modificat (...), cu unele concesii făcute unor forme dialectale moldoveneşti, cunoscute de altfel şi în interiorul României”. Din fericire, această temerară constatare a lui Tagliavini, care atâţia ani ne-a încălzit sufletele, nu mai este decît parţial valabilă. După revenirea la grafia latină, în 1989, „regele a apărut gol” în faţa mulţimii de români basarabeni, pe cât de entuziasmaţi, pe atât de stupefiaţi. Căci, după proclamarea în acelaşi an a limbii de stat şi deschiderea spre valorile spirituale româneşti, care s-a produs în anii următori, tot mai numeroşi conaţionali de-ai noştri au descoperit splendoarea, bogăţia, frumuseţea limbii strămoşeşti. Tocmai de aceea, conştientizând primejdiile ce ne-au ameninţat şi ne mai ameninţă vorbirea, exprimarea şi scrisul, nutrim speranţa de a fi martori şi ai unei curăţări, ai unei asanări masive, dacă nu totale a limbii noastre româneşti, încît să putem vorbi despre pericole vizând limba română din Republica Moldova numai la trecut.

Pe 31 august 1989, în Republica Moldova (pe atunci RSSM, în componenţa fostei URSS), limba română devine prin lege limbă oficială de stat. Glasurile majorităţii oamenilor care au cerut îndelung „Limba română! Alfabet latin!” cu cîteva zile înainte la Marea Adunare Naţională din capitală au fost auzite de către deputaţi. Tot de atunci, în Republica Moldova, 31 August a devenit sărbătoare naţională sub denumirea ”Limba noastră cea română” sau ”Ziua limbii române”.

Cartea Limba romana este patria mea, ilustrată de Mihai Potârniche, Preafericitului Daniel, Patriarhul: „Sînt multe daruri moştenite de la înaintaşi în patrimoniul spiritual al neamului românesc, însă cel mai mare dar este limba naţională în care ne exprimăm identitatea şi comuniunea între generaţii, în care chemăm pe Dumnezeu în rugăciune, în care descriem frumuseţile locurilor natale şi ale sufletului românesc. Limba naţională nu este doar un simplu mijloc de comunicare funcţională în societate, ci este o parte constitutivă a modului nostru propriu de a fi în lume şi de a cultiva comuniunea etnică în ţară şi pretutindeni, ca neam sau popor. […] Această sărbătoare reprezintă un fericit prilej de a redescoperi împreună cu toată suflarea vorbitoare de limbă română din întreaga lume demnitatea şi unitatea unui neam iubitor de Hristos, de multe ori răstignit în istorie, dar totuşi viu şi purtător de multe lumini şi binecuvântări, păstrate şi cultivate în mod paşnic şi smerit. […] Ne rugăm Domnului Iisus Hristos, Cuvîntul veşnic al lui Dumnezeu, care S-a făcut om din iubire pentru oameni şi pentru mîntuirea lor, să reverse în inimile şi în cugetele noilor generaţii de români bucuria de a citi, a asculta, a vorbi şi a cultiva limba română, aceasta fiind prima dovadă a unităţii noastre de credinţă şi cultură, de cuget şi simţire.”

Nicolae Iorga scria: „Între elementele care formează comoara sufletească a poporului român, niciunul nu cuprinde mai mult şi n-o oglindeşte mai adevărat decît însăşi limba lui.” Poetul şi preotul basarabean Alexei Mateevici ne atenţiona cu deosebire: „Limba noastră-i o comoară / În adîncuri înfundată, / Un şirag de piatră rară / Pe moşie revărsată.”

Limba română e o moștenire. Și cum ai luat-o, trebuie s-o dai urmașilor, „limba este tezaurul cel mai prețios pe care-l moștenesc copiii de la părinți, depozitul sacru lăsat de generațiile trecute și care merită a fi păstrat cu sfințenie de generațiile care-l primesc” (Vasile Alecsandri).

Acum 31 de ani, încă pe vremea Uniunii Sovietice, la Chișinău, deputații din Parlamentul de atunci au votat atribuirea statutului de limbă de stat limbii române, numită încă moldovenească, cu precizarea însă în textul legii despre „identitatea lingvistică moldo-română realmente existentă”. Se revenea, de asemenea, la grafia latină, abrogându-se legea sovietică de la 1941 cu privire la trecerea scrisului moldovenesc de la alfabetul latin la alfabetul chirilic. Ce s-a schimbat în virtutea reformei istorice pe parcursul celor 30 de ani? l-am întrebat pe lingvistul, traducătorul și publicistul Vlad Pohilă, figură emblematică printre intelectualii care au făcut posibil în 1989 acel eveniment istoric. Academia de Științe a spus că e limba română și Curtea Constituțională a spus că e limba română, iar art. 13 din Constituție stipulează că limba de stat este limba moldovenească.

„Oficialitățile o fac mai formal, dar oricum e bine că măcar o dată în an își amintesc și oficialitățile că este limba română, că trebuie respectată, trebuie îngrijită. Eu cred că e cea mai intimă sărbătoare, cu adevărat, după Paște, Crăciun, cele tradiționale, pentru mine, cel puțin, 31 august e cu adevărat o sărbătoare.”

***

Iuliana Gorea Costin a absolvit Filologie (1982) si Drept (1990), este profesor, iar la 25 de ani a fost aleasa primar într-o localitate din raionul Călărași, câștigând două mandate. Soțul, Nicolae Costin, a fost primul primar al Chișinăului liber (1990 - 1994) și co-autorul Declaratiei de Independenta a Republicii Moldova (27 august 1991).

În calitate de inspector școlar, Iuliana Gorea Costin a contribuit la reformarea sistemului de învățământ după modelul românesc, iar în 1990 a fondat primul liceu român-englez "Mircea Eliade". În 1995 a fost unul dintre liderii mișcărilor pentru apărarea drepturilor pentru studierea limbii și a istoriei românilor, greva încheindu-se cu păstrarea limbii române în instituțiile de învățământ. În perioada 1997-2001, Iulia Gorea Costin a fost Reprezentant Permanent, Ambasador al Republicii Moldova la Consiliul Europei. În anul 2003 s-a stabilit la București. A participat activ la grevele și manifestările studenților și pedagogilor pentru apărarea dreptului de a studia limba și istoria românilor (între anii 1993-1995).

(w882)

Ambasador Iuliana Gorea Costin (Republica Moldova)

”Mă aliniasem încă din 1990 spărgătorilor de ziduri/stereotipuri prin fondarea primului liceu româno-englez Mircea Eliade, în care se studia după un plan individual de învățământ și care devenise în scurt timp un liceu model pentru învățământul din republică.

În 1995, una din cele mai mari greve în apărarea dreptului firesc al românilor din Republica Moldova de a studia limba română și istoria română m-a plasat în rândul liderilor ei, iar liceului Mircea Eliade a devenit nucleul mișcării care se transformase între timp în una populară cu tot mai multe revindecări. Am obținut atunci un moratoriu asupra limbii române și istoriei românilor, iar mai apoi membri ai mișcării au hotărât să înainteze candidatura mea pentru alegerile prezidențiale din 1996.”

 

(w882)

Cea mai mare Greva din Moldova de răsărit.

În apărarea dreptului de a studia limba romana și istoria română, 1995

(w882)

 

(w882)

La bustul lui Mircea Elide, Aleea clasicilor din Chișinău, după Simpozionul "Mircea Eliade"", inițiat la Liceul român-englez "Mircea Eliade"

***

 

(w882)

Liviu Petrina, inițiatorul burselor ”Ioan Alexandru” pentru elevi din Republica Moldova

 

(w882)

Volumul ”Și dac-aș vorbi” de Iris Knieling

 

Realizator: Mihaela Crăciun

***

Edițiile emisiunii sunt disponibile pe TVR+.

 

 

 

 

10:00 Dăruieşte Românie!

Moderator şi producător Carmen Târnoveanu

11:35 5 x 5 minute de istorie cu Adrian Cioroianu

*Ep. 102-106

Realizator Irina Ifrimache

(redifuzare)

 
Exercitarea autorităţii părinteşti în Uniunea Europeană

Vă invităm să urmăriți un interviu realizat de Angela Avram cu Monica Livescu, avocat, despre exercitarea autorităţii părinteşti în Uniunea ...

Radu Afrim, un regizor original și provocator

Radu Afrim, un regizor original și provocator

publicat: luni, 02 decembrie 2024

Regizorul Radu Afrim este un mare apărător al scrisului contemporan, îndrăgit de publicul tânăr pentru stilul său revizionist colorat, original, ...

Iubire, pasiune și o mare dragoste pentru muzică

Iubire, pasiune și o mare dragoste pentru muzică

publicat: luni, 02 decembrie 2024

De Sf. Nicolae, în ediția de vineri, 6 decembrie, a emisiunii „Destine ca-n filme”, invitații Iulianei Marciuc sunt doi oameni cu povești de ...

 

#tvri