Siteul tvr.ro foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptarea politicii de utilizare a cookies. Afla mai multe accesand POLITICA COOKIES Vezi și Politica de Confidenţialitate care face referire la modul în care colectăm, folosim şi partajăm datele dumneavoastră pentru a va oferi serviciile TVR precum şi modul în care folosim platformele sociale.
„Probă de microfon”, un film românesc de referinţă, vineri la TVR i
luni, 13 iulie 2015
Vineri, 17 iulie, TVR Internaţional a programat  la ora 14:00 filmul „Probă de microfon”, în regia lui Mircea Daneliuc.
Probă de microfon
Probă de microfon
Probă de microfon
Probă de microfon
Probă de microfon
Probă de microfon

Tora Vasilescu, Gina Patrichi şi Mircea Daneliuc formează triunghiul sentimental al protagoniştilor acestui film emblematic pentru creaţia regizorală a lui Daneliuc.

Această dramă de acum peste trei decenii începe cu o secvenţă în care o echipă de televiziune filmează la Gara de Nord din Bucureşti călători fără bilet. Cameramanul Nelu şi colega lui Luiza, reporteriţa cu care cochetează într-o relaţie personală şi profesională, intervievează diverşi contravenienţi, cu detaşarea unor profesionişti. Până când apare în cadru şi în viaţa lor Ani, de care Nelu începe să se îndrăgostească.

Ani este menajată de Nelu în momentul filmării şi devine centrul atenţie lui şi ulterior.  Femeia nu are serviciu, nu are familie, nici buletin de Bucureşti, iar intrarea ei în viaţa lui Nelu îi atrage reproşuri din partea părinţilor lui şi a Luizei. Plecarea lui în armată va sugruma povestea de iubire.

Medeea Marinescu avea 6 ani când a apărut în „Proba de microfon”, film în care a jucat înainte de „Maria Mirabela”, un an mai târziu.

 

(w640) Probă de

Din filmografia lui Daneliuc:

1975, Cursa (Festivaluri: Belgrad, Cairo, New Delhi, Moscova, Barcelona) ACIN - Premiul de Debut.
1977, Ediţie Specială (Festivaluri: New Delhi) ACIN - Premiul de Regie.
1980, Vânătoarea de vulpi (Festivaluri: Berlin)
1981, Croaziera (Festivaluri: Roma ) ACIN - Marele Premiu.
1984, Glissando (Festivaluri: Venetia) ACIN - Marele Premiu.
1988, Iacob (Festivaluri: New York, Berlin. Nominalizat la Premiul European Felix pentru Cel Mai Bun Film şi Cel Mai Bun Actor) ACIN - Marele Premiu.
1991, A 11-a poruncă, UCIN - Marele Premiu.
1995, Senatorul melcilor, UCIN - Marele Premiu. (Festivaluri: Cannes - Selectia Oficiala, St. Petersburg, Montpellier, Ierusalim)
2009, Marilena
2009, Cele ce plutesc

Cel mai rotund, artistic vorbind, film al lui Daneliuc rămâne Proba de microfon. Este o capodoperă a autenticității cu două nivele. Apare și aici „viața așa cum este”, personajele sunt de o veridicitate extraordinară ... Și totuși, în scara înțelesurilor, filmul acesta are o nouă dimensiune. Un permanent subtext aluziv îl propulsează ca o scară rulantă, care i s-ar rostogoli vesel sub picioare, împingându-l, în același timp, înainte, spre o dominantă dură. Gâfâind de propria alergare epică, respirând realitatea secvență cu secvență, filmul ne interzice să-i degustăm prea devreme momentele, punându-ne în gardă că trebuie să ne rezervăm pentru întreg ansamblul, pentru înțelesul total.... Ipocrizia, șablonul, corupția, răsfățul social, subestimarea problemelor, complacerea în provizorat, știința de a „aranja” pe căi ocolite ceea ce crezi că ți s-a luat pe nedrept, — aspecte ale periferiei morale proprii oricărei societăți — alcătuiesc în Proba de microfon acea tramă a ușurintei care a preocupat și în alte rânduri pe moraliștii timpurilor noastre. În filmul acesta nu se petrec fapte abominabile, nu se trage cu pistolul și nu explodează nimic, nu se sinucide și nu moare nimeni (ba, din aproape în aproape, spectatorul râde, „se răcorește”, „se distrează”), și totuși ansamblul problemelor incită la o profundă meditație". („Filmar”, 1984, Romulus Rusan).

Mircea Daneliuc a publicat proză şi teatru (Pisica ruptă, Marilene, Apa din cizme, Strigoi fără țară, Petru și Pavel, Femei in ghips, teatru, Cele ce plutesc, Două spălări pe cap, Băiatul fără sprâncene, Ca un grătar de mici. Un picior de plai, cu șpițul) și a regizat, printre altele, piesele, "Emigranții" de Sławomir Mrożek (1977) la Teatrul Mic, "Regele desculț" de Paul Anghel (1978) la Teatrul Bulandra, "O noapte furtunoasă" de Ion Luca Caragiale (1998) la Teatrul „Maria Filotti”, Brăila, "Doi Pinguri" de Mircea Daneliuc (2006) la Teatrul Naţional Craiova.

(w640) Probă de

  • 20:50
    Zi de zi cu părintele Constantin Necula
    Producător Victor Dochia
  • 21:00
    Drag de România mea
    *Prima parte *Exclusivităţi şi emoţii la „Drag de România mea!” „Drag de România mea!” este show-ul de divertisment în care vorba e la locul ei, în care zeflemismul şi incultura nu au ce căuta şi în care oamenii valoroşi ai acestei țţări se pot exprima în voie, într-un spectacol de televiziune realizat la cele mai înalte standarde editoriale si de imagine. Dincolo de asta, noi venim şi cu emoţia, cu eleganţa şi cu mesajele frumoase. Avem cuvinte de laudă pentru cei care ne sunt exemple, pentru acei artişti, actori, oameni de cultură care luptă să salveze România de la pierderea ei completă în incultură șş mojicie. Ne aducem aminte de trecut şi încercăm să privim încrezători într-un viitor pe care îl vrem mai frumos! Veţi avea ocazia să-i revedeţi în platou, povestind şi lăcrimând împreună, în premieră, pe cei trei bărbaţi ai familiei Geambaşu-Petre, Călin şi Davin Geambaşu. Vom vedea trei generaţii de artişti care fac performanţă şi care au înţeles că vremea este cea care şterge răni. Călin ne va povesti despre frumoasa perioadă a “Şcolii Vedetelor”, iar Davin, fiul său, va face o exemplificare a talentului său la tobe şi va povesti despre afinitatea pentru muzica lui Michael Jackson. De asemenea, tot duminică vom celebra șşi cei 40 de ani de carieră ai cuplului muzical Doina Spătaru şi Petre Geambaşu, cel mai longeviv cuplu din istoria muzicii usoare româneşti. Ei ne vor povesti despre amintirile din turnee, despre durerile şi suferinţele lor şi dacă au vrut sau nu să rămână vreodată în afara României. De asemenea, în cadrul rubricii “ROMÂNIA DE PE COCLAURI”, minunatul Iosif Ciunterei, tânărul care luptă pentru promovarea şi păstrarea autenticului, ne va prezenta modalitatea prin care se face bulionul de casă, printr-o reţetă simplă, dar plină de înţelepciune, propusă de o simpatică bătrână din Bonţida, judeţul Cluj. Revine la noi frumoasa şi romantica Ileana Şipoteanu care ne surprinde cu cea mai recentă melodie a ei, dar şi cu un duet atipic şi spectaculos alături de Paul Surugiu-Fuego. În exclusivitate, Marcel Pavel ne cântă șşi ne încântă, dar ne şi povesteşte despre modul în care a trecut peste perioada grea din pandemie. ​ Paul Surugiu-Fuego are şi el premiere muzicale, iar Supermarket şi baletul condus de Florin Mariş vor fi aproape de noi, ca de fiecare dată! ​ Prezintă Paul Surugiu-Fuego Jurnalişti Adina Toderaşcu şi Andreea Baciu Producător Codruţa Prunariu
  • 22:00
    Drag de România mea
    *Partea a II-a Prezintă Paul Surugiu-Fuego Jurnalişti: Adina Toderaşcu şi Andreea Baciu Producător Codruţa Prunariu
  • 23:00
    DACII
    Film * România-Franţa, 1967 Regia: Sergiu Nicolaescu Scenariul: Titus Popovici Cu: Amza Pellea, Pierre Brice, Emil Botta, György Kovács, Georges Marchal Dramă. Acţiunea se petrece în anii 86-88 d.Hr, când Domiţian, împăratul roman din aceea vreme, a încercat să cucerească Dacia. Expediţia a fost condusă de generalul roman Cornelius Fuscus. „Reconstituire a posibilei vieţi a „celor mai viteji dintre traci”, în Dacia anului 87, când primul atac al legiunilor romane, condus de Cornelius Fuscus, general ros de ambiţii deşarte, e respins de vitejii daco-geţi. Dar răgazul păcii nu mai poate dura mult. Primul şi cel mai bun lungmetraj al lui Sergiu Nicolaescu, inspirat servit de Titus Popovici-scenaristul, într-o superproducţie de nivel european, rezistentă nu atât datorită anvergurii montării cât, mai ales, fanteziei poetice. Amplele pânze epice ale bătăliilor sunt reţinute doar ca fundal spectaculos din care se detaşează drama propriu-zisă, regizorul urmărind în primul rând elocvenţa efectului vizual. Violenţa unor fraze de montaj cu chipuri şi trupuri însângerate ca şi remarcabila dinamică a cadrelor protejează filmul de decorativism. Depăşind locurile comune ale genului, realizatorii reuşesc performanţa unei drame istorice spectaculare într-un climat specific local”- Tudor Caranfil. * 1967-Selectat pentru premiul Festivalului Internaţional de Film de la Chicago; * 1968-Festivalul filmului muncitoresc de la Praga-Premiul III. Redactor Marian Nicola Drepturi online: simulcast cu emisia TV exclusiv pe tvrplus.ro
  • 00:45
    Lumea azi
    Prezintă Ioana Dumitrescu Realizator Ioana Dumitrescu Producători: Anca Lăzărescu, Octavian Manciu
  • 01:10
    O data-n viaţă
    *Best of Partea I Prezintă Iuliana Tudor Jurnalişti: Steluţa Matios şi Ana Maria Târâlă Producător Iuliana Tudor
  • 02:00
    O data-n viaţă
    *Best of Partea a II-a Prezintă Iuliana Tudor Jurnalişti: Steluţa Matios şi Ana Maria Târâlă Producător Iuliana Tudor
  • 03:00
    Telejurnal
    Prezintă: Dorina Florea, Radu Andrei Tudor Producători: Eva Matei, Cristian Petru Sport *Montaj Meteo *Montaj
  • 03:50
    Zi de zi cu părintele Constantin Necula
    Producător Victor Dochia
  • 04:00
    DACII
    Film * România-Franţa, 1967 Regia: Sergiu Nicolaescu Scenariul: Titus Popovici Cu: Amza Pellea, Pierre Brice, Emil Botta, György Kovács, Georges Marchal Dramă. Acţiunea se petrece în anii 86-88 d.Hr, când Domiţian, împăratul roman din aceea vreme, a încercat să cucerească Dacia. Expediţia a fost condusă de generalul roman Cornelius Fuscus. „Reconstituire a posibilei vieţi a „celor mai viteji dintre traci”, în Dacia anului 87, când primul atac al legiunilor romane, condus de Cornelius Fuscus, general ros de ambiţii deşarte, e respins de vitejii daco-geţi. Dar răgazul păcii nu mai poate dura mult. Primul şi cel mai bun lungmetraj al lui Sergiu Nicolaescu, inspirat servit de Titus Popovici-scenaristul, într-o superproducţie de nivel european, rezistentă nu atât datorită anvergurii montării cât, mai ales, fanteziei poetice. Amplele pânze epice ale bătăliilor sunt reţinute doar ca fundal spectaculos din care se detaşează drama propriu-zisă, regizorul urmărind în primul rând elocvenţa efectului vizual. Violenţa unor fraze de montaj cu chipuri şi trupuri însângerate ca şi remarcabila dinamică a cadrelor protejează filmul de decorativism. Depăşind locurile comune ale genului, realizatorii reuşesc performanţa unei drame istorice spectaculare într-un climat specific local”- Tudor Caranfil. * 1967-Selectat pentru premiul Festivalului Internaţional de Film de la Chicago; * 1968-Festivalul filmului muncitoresc de la Praga-Premiul III. Redactor Marian Nicola Drepturi online: simulcast cu emisia TV exclusiv pe tvrplus.ro