loader
Foto

„Prezenţe româneşti în Italia”: sora Emilia Jitaru | VIDEO

Seria „Prezențe românești în Italia” a continuat sâmbătă, 19 noiembrie, de la ora 21:00, la TVRI, cu sora Emilia Jitaru, atacant la Naționala de fotbal a surorilor catolice.

 

Prezențe românești în Italia

În Italia, există o Națională de fotbal a surorilor catolice și sora Emilia Jitaru, originară din Bacău, este una dintre atacante. De curând, a avut onoarea să fie cea care i-a înmânat Papei Francisc un tricou cu totul special, purtând numărul 266, actualul Pontif fiind cel de al 266-lea episcop al Romei.

-     Ați numărat bine? A întrebat Papa Francisc.

-     Da, am numărat bine, a răspuns sora.

(w500)

Cândva membră a echipei de fotbal feminin din Bacău și selecționată în Naționala feminină de fotbal a României, unde a jucat un singur meci, Emilia Jitaru a simțit chemarea la viața consacrată. În 1994 în Congregația Maestre Pie Venerini, o familie de surori catolice care și-au dedicat viața educației copiilor, urmând exemplul fondatoarei lor, sfânta Rosa Venerini (1656-1728), cea care a fondat primele școli de fete în Italia, peste 40 la număr, din care prima la Roma, în 1713.

Exact 28 de ani mai târziu, în aceeași zi în care sora Emilia pășea pentru prima oară  în Casa Generală a congregației din Roma, Anca Berlogea Boariu a stat de vorbă cu ea, descoperind o poveste de viață emoționantă, care le-a adus lacrimi în ochi. De la copilăria ei în Bacău, unde a făcut o pregătire sportivă, trecând rând pe rând prin gimnastică, atletism și apoi fotbal, la chemarea - total neașteptată pentru ea și familie, - de a merge pe un drum de credință, până în momentul prezent, când asistă familii care vin la Roma, la spitalul Bambino Jesu, cu copii grav bolnavi de cancer, drumul sorei Emilia este unul care inspiră.

(w882)

În plus, e o călugăriță care joacă fotbal. Chiar și ca soră, - sau măicuță, cum îi place să spună – sora Emilia nu a renunțaț nici măcar o zi la pasiunea ei pentru acest sport. În perioada în care a stat la Livorno și a fost educatoare, sora Emilia a înființat un club de fotbal pentru copii și a avut bucuria să descopere talente care au ajuns apoi jucători profesioniști. De un an și jumătate, Emilia Jitaru are bucuria să joace din nou într-o echipă cu totul aparte. A fost chemată să joace într-o altă națională feminină, de data aceasta Naționala Surorilor Catolice din Italia, înființată de Moreno Buccianti, antrenorul care a creat și Naționala Preoților. Meciurile pe care le joacă sunt pentru cauze umanitare, cum va fi și cel din 25 Noiembrie 2022, la Desio, pentru a da o voce femeilor, în Ziua Mondială împotriva violenței împotriva femeilor.

***

Proiectul editorial dedicat celei mai mari comunităţi româneşti din străinătate, realizat cu sprijinul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni , îi aduce în prim plan pe românii care s-au realizat şi integrat în societatea italiană.

Seria „Prezenţe româneşti în Italia” este realizată de Anca Berlogea Boariu și Claudia Nedelcu Duca şi coordonat de Mihaela Crăciun si Corina Dobre. Va putea fi urmărită la TVR Internaţional în perioada 11 – 20 noiembrie, la ora 22.00 (luni-vineri) şi la ora 21.00 (sâmbătă şi duminică), dar şi pe platforma tvrplus.ro.

Mulţumim pentru sprijin, Ambasadei României în Italia.

 

17:30 Miturile comunismului

*Anii 80 și datoria externă

Invitat Iancu Guda, analist financiar

Decizia luată de Nicolae Ceaușescu în 1982 de a achita integral datoria României arunca cetățenii într-o gravă criză, cunoscută drept criza anilor ‘80. La mijlocul lunii aprilie 1989, românii au aflat din Scânteia o veste mare: Republica Socialistă România își achitase integral datoria externă. Informația fusese făcută publică de însuși Ceaușescu în cadrul Plenarei Comitetului Central desfășurate la București. Ceaușescu contractase datoria în numele românilor, făurindu-și, pe socoteala lor, planuri fanteziste. În 1978, datoria externă a României era de aproximativ 5 miliarde de dolari. Din cauza creșterii prețului petrolului și al materiilor prime, până în 1982 datoria a ajuns la 11 miliarde dolari. Singur a decis si achitarea ei integrală, aruncând cetățenii în grava criză a anilor ‘80. Privațiunile oamenilor n-au încetat nici după măreața realizare a achitării datoriei. Românii trăiau senzația că țara se afla pe marginea prăpastiei, condusă de un nebun care apasă accelerația. Catastrofa era tot mai aproape. Vom discuta în platou despre cât a recuperat România din datoriile cu care finanțase alte state în perioada comunistă și despre datoriile pe care le are de plătit România în prezent.

Producător Raluca Rogojină

18:30 Prezenţe româneşti

*Marcel Şomfelean, SUA

Stabilit în Statele Unite ale Americii, în zona Chicago, Illinois, Marcel Șomfelean, antreprenor și manager cu rădăcini românești, este recunoscut în special pentru implicarea în viața conaționalilor săi și pentru inițiativele sociale și profesionale pe care le conduce. Ramona și Marcel Șomfelean au pornit în urmă cu două decenii într-o aventură: să testeze visul american, să-i ofere fiicei lor un viitor mai bun și să trăiască experiența unei lumi noi. Decizia lor a părut pentru mulți neașteptată: să părăsească România nu din nevoie materială, ci dintr-un impuls pur de aventură și curiozitate. Povestea lor e despre curaj, sprijin și visuri îndrăznețe.

Jurnalist Ioana Constantin

Realizator Irina Păcurariu

(Reluare)
 
EVENIMENT ESTIVAL - Taberele ARC – Acolo unde începe ACASĂ

Pentru mii de copii români din diaspora și din comunitățile istorice, vara înseamnă, înainte de toate, o reîntâlnire cu România.

Miturile comunismului: Anii `80 și datoria externă

Decizia luată de Nicolae Ceaușescu în 1982 de a achita integral datoria României arunca cetățenii într-o gravă criză, cunoscută drept criza ...

Alimentul românesc, de la investiţii la brand local, naţional şi regional

Investiții masive cu fonduri europene, credite, surse proprii, realizarea de producții sustenabile, identificarea de piețe de desfacere noi, în ...

 

#tvri