loader
Foto

“Neamul Şoimăreştilor”, sâmbătă, la TVR Internațional

Sâmbătă, 23 martie, de la ora 23:10, la TVRi, v-a invitat să urmăriți un film de aventuri despre Moldova domnitorului  Ştefan Tomşa al II-lea (1611-1615), regizat de Mircea Drăgan.

 

Filmul românesc la TVRi

Acţiunea se petrece în Moldova de la începutul secolului al XVII-lea, în contextul luptelor pentru putere dintre urmaşii domnitorului Ştefan cel Mare: Ştefan Tomşa al II-lea (Ion Besoiu), voievodul Moldovei, şi urmaşii lui Ieremia Movilă, pretendenţi la domnie.

Tudor Şoimaru (Mihai Boghiță) este un oştean în armata voievodului Tomşa, provenind dintr-o familie veche de răzeşi din satul Șoimăreşti. După 20 de ani de pribegie prin străinătate, el se hotărăşte să se întoarcă în satul natal pentru a-şi revedea rudele.

(w882) soimaresti

Împreună cu alţi doi prieteni, Tudor o salvează pe Magda (Ana Maria Nicolau), fiica boierului Orheianu (Ştefan Ciubotaraşu), din mâinile hatmanului de cazaci Vasca – cel care o răpise.

Tudor se îndrăgosteşte de Magda, dar apoi află că tatăl ei, boierul Stroie Orheianu, este cel care i-a ucis tatăl şi le-a furat rudelor lui jumătate din moşia răzăşească. Acum el va fi chinuit de dragostea pentru Magda şi dorinţa de a face dreptate familiei sale.

(w882) neamul 1

“Neamul Şoimăreştilor” este primul film românesc filmat în format ecran lat-color. El a obţinut Premiul de Excelenţă pentru calitatea imaginii şi pentru ingeniozitatea mişcărilor de aparat la al IV-lea Congres UNIATEC Milano 1964.

“Ecranizare a romanului istoric omonim de Mihail Sadoveanu, direcţionată către filmul de aventuri. Superproducţie cinematografică cu acţiunea plasată în Moldova şi Polonia secolului al XVII-lea, în timpul luptelor pentru scaunul Moldovei. O intrigă pasională şi una socială aduc în prim-plan imposibila iubire dintre un oştean viteaz, credincios domnitorului, cu fiica boierului ce i-a ucis tatăl, şi lupta pentru redobândirea pământurilor furate de boierii hrăpăreţi.”  (Bujor T. Râpeanu - ”Filmat în România”, 2004, Ed. Fundaţiei Pro)

***

* 1964 - Premiul de excelenţă pentru calitatea imaginii şi pentru ingeniozitatea mişcărilor de aparat la al IV-lea Congres UNIATEC de la Milano

* 1965 - Mamaia - Premiile pentru muzică – Theodor Grigoriu - şi pentru interpretare masculină - Ion Besoiu

***

România, 1965

Regia: Mircea Drăgan

Cu: George Calboreanu, Ştefan Ciubotăraşu, Mihai Boghiţă, Ion Besoiu, Amza Pellea, Dem Rădulescu

15:30 Ora regelui

Pe 25 octombrie, Concertul Regal Caritabil a fost prezentat pentru a XVII-a oară în templul culturii române.

În fiecare an, de ziua de naștere a Regelui Mihai, concertul a reunit nume sonore ale artei lirice internaţionale şi foşti bursieri ai Programului Tinere Talente, sosiţi de pe marile scene ale lumii. La această ediţie, baritonul Mihai Damian şi soprana Georgiana Dumitru au fost acompaniați de Camerata Regală, sub bagheta dirijorului Tiberiu Soare, mentor şi membru în juriul de selecţie al bursierilor Fundației Regale. Corul de cameră ”Preludiu-Voicu Enăchescu”, condus de Andrei Stănculescu a completat tabloul artistic, precum și expoziția de artă vizuală „What Remains”, prezentată în foaierul Ateneului chiar de tinerii artiști.

De numele Regelui Carol I, se leagă Şcoala Centrală de Agricultură şi Silvicultură, Stațiunea Agronomică de Cercertare București, precum și un nou sediu pentru școală. Domeniile de studiu agricol s-au dezvoltat constant, în vremea Regelui Ferdinand, a Regelui Carol I și a Regelui Mihai. Atașarea Familiei Regale de destinul Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București a rămas până acum, concretizată prin burse acordate studenților, patronaje regale unor evenimente ori dezvoltarea proiectelor pe domeniile regale. Despre istoria celei mai vechi instituții de învățământ superior agronomic din România, vorbește într-un interviu special, prof. univ. dr. Florin Stănică, președintele Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești”.

Sunt treisprezece ani de când, în fiecare octombrie, un drapel pornește din București ca să ajungă, pe jos sau pe bicicletă, în ultimul oraș eliberat de sub ocupație străină, în 1944. Înainte de a pleca în lungul sau itinerar, Ștafeta veteranilor a poposit simbolic la Palatul Elisabeta. Traseul a adăugat apoi alte pagini emoționante, urcând până la Crucea Eroilor de pe Caraiman, și trecând pentru prima oară dincolo de Prut. După câteva mii de kilometri, finalul s-a scris, ca în fiecare an, la Carei, la Monumentul Ostașului Român, pe 25 octombrie, Ziua Armatei Române și ziua de naștere a Regelui Mihai.

Prezintă: Bogdan Șerban-Iancu

Realizatori: Diana Ilica, Adelina Dumitrescu, Bogdan Șerban-Iancu

Producător Lidia Voicu

16:20 Un zâmbet 16:9

Producător Răzvan Petrişor

 
Performanță medicală și responsabilitate față de sănătatea proprie

Tratament minim-invaziv pentru cancer hepatic fără bisturiu? Cum reușesc medicii, într-o afecțiune gravă, să intervină, cu precizie, în ...

România din Alicante – Cătălina Iliescu-Gheorghiu

România din Alicante – Cătălina Iliescu-Gheorghiu

publicat: vineri, 06 noiembrie 2026

Duminică,  8 noiembrie, la 18.30, într-o nouă ediţie „Prezenţe româneşti”, Irina Păcurariu prezintă povestea româncei Cătălina Iliescu-Gheorghiu, ...

„Limba în care ne este dor” – povestea Mirelei Niță Sandu, profesoara care îi învață pe copiii din Bruxelles să nu-și uite rădăcinile

Ce înseamnă „acasă” pentru un copil care crește departe de România? La Bruxelles, Mirela Niță Sandu a construit un loc în care limba română aduce ...

 

#tvri