loader

Ne reamintim Secretul lui Bachus în comedia lui Geo Saizescu

TVR Internaţional prezintă vineri, 4 septembrie, de la ora 22:00, filmul „Secretul lui Bachus”.

 

Filmul românesc la TVRi

Realizat în 1984 de regizorul Geo Saizescu pe un scenariu de Titus Popovici, filmul îi are în distribuţia excepţională pe actorii Ştefan Mihăilescu-Brăila, Gheorghe Dinică, Jean Constantin, Emil Hossu, Dem Rădulescu, Sebastian Papaiani.

Subiectul filmului îl reprezintă depistarea și distrugerea unei rețele infracționale organizate în România comunistă în jurul gestionarului unui depozit de vinuri. Gruparea a ajuns să includă un număr mare de persoane din mai multe ramuri economice. Ștefănescu a pus bazele unei grupări infracționale care se ocupa cu falsificarea de vinuri și vânzarea acestora.

Ziaristul Victor descoperă nereguli într-o întreprindere agricolă de stat. Investigaţiile lui vor scoate la lumină potlogăriile responsabilului unei unităţi de desfacere a vinului, poreclit Bachus. În ciuda ajutorului de la foarte mulţi acoliţi, Bachus nu-şi va putea ascunde secretul...

(w235) Secretul l

Sursa de inspirație a scenariului filmului a fost, aşadar, cazul Gheorghe Ștefănescu sau dosarul „Vinul”. Gheorghe Ștefănescu provenea dintr-o familie de experți în producerea vinului, el lucrând ca gestionar al unui depozit de vinuri. A fost arestat în anii '60 în urma acuzațiilor de delapidare, contrafacere și diluare de băuturi, dar și de lovire și favorizarea infractorului. El a ieșit din închisoare în 1967 şi și-a reluat vechea ocupație, fiind în perioada martie 1971 - august 1978 șef al unui depozit de vinuri și rachiuri din Calea Griviței.

Arestarea lui Ştefănescu a fost făcută după un flagrant delict, organizat în urma unei tranzacţii în care cel urmărit cumpăra aur de la un bişniţar. La percheziţie i s-a găsit acasă, pe lângă aur, şi suma de un milion de lei. Locuia la bloc şi banii erau ţinuţi pe balcon, într-un zid făcut special, îşi aminteşte chestorul Costică Voicu de acţiunea din vara lui 1978. Tot el spune că acţiunea de prindere a lui Ştefănescu a purtat numele de cod „Fermitatea '78".

Lui Gheorghe Ştefănescu nu i s-a spus niciodată „Bachus". Această poreclă apare numai în filmul lui Titus Popovici şi Geo Saizescu. Lui Ştefănescu i se spunea „nea Gică".

Bachus era zeul roman al vinului şi viței-de-vie.

15:30 Momente, schiţe de I. L. Caragiale

*Partea a II-a

Realizator şi producător Ruxandra Ţuchel

16:30 Exclusiv în România

*Pecica, poveşti de bun gust

Echipa Exclusiv în România explorează hotarul de Vest al României.

Cristi Tabără și Cristina Șoloc ajung foarte aproape de granița cu Ungaria, în județul Arad, mai exact în Pecica, un oraș în plină dezvoltare, cu povești și tradiții care merită prezentate.

Mai întâi aflăm povestea fântânii Momac, denumită astfel după numele unui primar de la 1897-fântână care funcționează în continuare și care, la vremea respectivă, deținea un record ieșit din comun: un foraj adânc de 341m și un debit de 33 de litri/ minut. O lucrare spectaculoasă atât în trecut, cât și în prezent, o adevărată operă de artă și un punct de socializare pentru localnici Oamenii vin să ia apă de aici și mai schimbă impresii. Apoi, aproape de fântână, mergem să vedem și stejarul regelui Mihai-un copac care a fost plantat de directorul școlii maghiare, la vremea respectivă, în cinstea nașterii moștenitorului tronului României-Mihai întâi. Copacul are o poveste interesantă: a fost protejat de a lungul timpului, pentru că la un moment dat, când s-a sistematizat centrul vechi, comuniștii au vrut să taie toți copacii din zonă, iar localnicii au făcut un fel de zid viu ca să-l protejeze, evident iritând autoritățile comuniste.

Unul dintre locurile de neratat din Pecica este Centrul de Vizitare, care este și primul muzeu digital permanent din țară, aflat într-o clădire avangardistă, unică în România, inspirată după opera „Miracolul” de Brâncuși. Este locul perfect pentru a afla despre istoria și tradițiile comunității, într-un mod amuzant și modern, Centrul fiind echipat cu ecrane touchscreen, proiectoare 3D, o bicicletă interactivă, care utilizează energia creată prin pedalare, pentru derularea pe ecran a inregistrărilor traseelor de bicicleetă sau aeriene din Lunca Mureșului, precum și un cuptor autentic, funcțional, din cărămidă arsă. Afară sunt amplasate mese și scaune, iar umbra clădirii dă ora exactă, prin proiectarea pe ceasul solar amenajat în jur.

De asemenea, dacă tot ne aflăm în Pecica, evident că nu putem uita de faimoasa Pită de Pecica-specialitate locală, care are un brand protejat la nivelul Uniunii Europene, așa că intrăm într-o fabrică unde această pâine tradițională este preparată după o rețetă transmisă din generație în generație și este cu adevărat o reprezentare culinară a locului, a comunității. Așa că dacă ajungeți aici să nu cumva să nu gustați din această emblemă a orașului Pecica.

Și vă mai recomandăm ceva, pe lângă faimoasa Pită de Pecica: un soi de bucătărie, de hotar sau chiar transfrontalieră (sunt doar vreo 5 km, în linie dreaptă până în Ungaria), ca să vedeți ce înseamnă, de exemplu, o tocăniță de vită făcută româno-ungurește, la taverna orașului, pentru că există un specific al bucătăriei de aici, care chiar merită descoperit.

Apoi, aproape de Pecica, la Bezdin, vizităm o mănăstire sârbească, de la 1690. În tot Banatul, sârbii au avut și au în continuare reprezentarea lor bisericească, iar la mănăstirea de la Bezdin, care se reconstruiește acum, există și o mini comunitate de călugări ortodocși sârbi, veniți din Serbia, ca să contribuie la ortodoxia sârbească locală.

Prezintă: Cristina Şoloc şi Cristian Tabără

Jurnalist Cristina Madgearu

Realizator Cristian Tabără

Producător Marin Găbudean

(Reluare)
 
Strategii inovative de export şi investiţii publice

Investiţiile, indiferent de provenienţa capitalului, străin sau românesc, sunt caracteristici ale unui mediu de afaceri sănătos. Măsurile ...

România face bine: Orașul subteran - metroul bucureștean/ Comunitatea Ride&Ride

Dincolo de știrile de fiecare zi, există o altfel de Românie construită din inițiativă, responsabilitate, oameni care își fac meseria. Este ideea ...

 Destine ca-n filme: In memoriam Ioan Luchian Mihalea

Una dintre cele mai controversate crime ale anilor '90 ni l-a luat, la doar 42 de ani, pe unul dintre cei mai îndrăgiți artiști ai perioadei ...

 

#tvri