loader
Foto

Mariana Cernescu: „Mulţumesc, România, pentru portul pe care mi l-ai dăruit!”

Interviu realizat în cadrul campaniei TVRi - GENERAȚII ÎN IE.    

 

Mariana Cernescu s-a născut în Hârlau, judeţul Iaşi. „De mică mi-a plăcut să dau viaţă şi culoare lucrurilor. Bunica maternă a fost cea care mi-a insuflat aceasta pasiune, cred că aveam 6 sau 7 anişori”, îşi aminteşte doamna Cernescu.

(w882)

„Vacanţele de vară şi de primavară le petreceam pe prispa casei, împreună cu verişoarele mele, unde învăţam semnele cusute, secretele cusăturilor din cărţile  cu pagini îngălbenite ale bunici. Bunica era reperul nostru, datorită experienţei. Am crescut înconjurată de lucruri cusute, ţesute la război. Costumul popular era păstrat cu grijă şi scos din dulap la ocazii speciale. Aveam unul mititel, alb cu roşu, îl îmbrăcam cu drag în zi de sărbătoare, duminica la biserică.

(w882)

 

După mulţi ani, am fost nevoită să călătoresc departe de casă, atunci mi-am dat seama cât de importantă era IA pentru bunica. Departe de casă am găsit prieteni dragi, pasionaţi de artă şi tradiţii, ne aşezam în faţa unei ceşti de ceai şi a unei prăjituri delicioase să depănam amintiri. Despre copilărie şi pasiuni, am deschis noi cufere cu gânduri bune, am trăit împreună momente superbe. Am înţeles că tot ce păstrau bunicile în lada de zestre sau în odaia de sărbătoare e o comoară fără preţ”, poveşteşte Mariana Cernescu.

 

(w882)

 

„Iile, de pildă, sunt cusute cu migală luni sau chiar ani. În momentele dificile încercam să îmi adun puterile şi să îmi şterg lacrimile cosând ştergare şi batiste tradiţionale româneşti, simţindu-mă din nou copil pe prispa bunicii. Casa din copac era ghergheful, acul din mână lăsa pe pânză ce aveam în suflet - bucurii sau tristeţi. Aşa am început să cos ii, căci de dorul şi dragul bunicii mele, vreau să duc tradiţia mai departe. La început timid, modele simple, ca mai apoi modele autentice din diferite regiuni ale României, împletind asfel originile mele. La loc de cinste sunt cărţile bunicii, cea mai mare avere a mea de la care a început totul. Mulţumesc bunicii mele, mulţumesc România pentru portul pe care mi l-ai dăruit. Te voi purta mereu cu mândrie în orice loc de pe pământ”, încheie dna. Cernescu.

(w882)

21:40 Ivan, omul cu rădăcini în ape

*Documentar Casa de Producţie TVR

Documentarul biografic „Ivan, omul cu rădăcini în ape” explorează natura complexă a personalității lui Ivan Patzaichin. Imagini de arhivă din televiziunea publica, dar și din arhiva națională de filme, din competiții internaționale și jocuri olimpice, dar și filmări din ultimii 10 ani ai lui Ivan, spun, într-o manieră cinematografică, cine a fost “cel mai iubit dintre pământeni”, așa cum își numește Ivona tatăl. Ivona Patzaichin-Rusu, fiica lui Ivan, este una dintre vocile care completează portretul campionului, tatălui, omului, alături de Toma Simionov, coechipierul lui Ivan și Teodor Frolu, co-fondator al asociației în care Ivan a activat în ultimul deceniu de viață. O voce distinctă în film este cea a actorului Vlad Ivanov care lecturează fragmente din cartea dedicată lui Ivan de către antropologul Vintilă Mihăilescu.

Ivan Patzaichin a plecat la 17 ani din satul Mila 23 aflat în Delta Dunării, ca să devină campion. În mai puțin de un an de la plecarea sa de acasă și-a văzut visul împlinit. Documentarul nu va fi însă doar o retrospectivă a unei cariere magistrale a cvadruplului campion olimpic Ivan Patzaichin. După retragerea din viața sportivă, Ivan Patzaichin nu a uitat de propriile rădăcini și s-a simțit dator să întoarcă ceva acelor oameni din mijlocul cărora a plecat, să aducă un beneficiu real comunității natale. Ultimii zece ani din viața sa au fost dedicați acestei “datorii” pe care voia s-o onoreze. El a lăsat moștenire, fiicei sale și unicului său “frate de suflet”, o misiune greu de împlinit, dar nu imposibilă: reclădirea punților dintre om și natură.

Există asadar doi poli geografici și sociali între care va migra narațiunea: capitala, Bucureștiul, orașul unde visa Ivan să ajungă ca să se realizeze și locul nașterii sale, Mila 23, o localitate din Delta Dunării peste care a trecut sărăcia și din care au migrat localnicii în căutarea unui trai mai bun, fiind ușor-ușor înlocuiți de orășeni care-au văzut oportunitățile în acel colț de natură sălbatică, unic în Europa. În București, prin intermediul Ivonei care trebuie să preia din mers rolul lui Ivan în asociația fondată chiar de el, vom cunoaște oamenii cu care a lucrat îndeaproape în ultimii ani. Ei vor completa imaginea omului Ivan.

Realizator Ana Preda

Producător Diana Dumitru

23:10 Dansul soarelui

România, 2017

Regia Cornel Gheorghiţă

Scenariul Doina Ruşti

Documentar. În spaţiul carpato-dunărean, în timpul echinoxului de primăvară, Zeul Cavaler Trac murea şi renăştea. El era reprezentat sub două forme rivale: Zeul Cabalin, care se încarna în om, şi cea a oamenilor care se deghizau în Cal. Aceştia din urmă, numiţi şi căluşari, trebuia să alunge spiritele malefice, ielele. Este un vechi ritual, ce dramatizează opoziţia dintre Soare şi Lună, Bine şi Rău, Cunoscut şi Necunoscut, care se mai practică încă şi astăzi în ziua de Rusalii, sub numele de Căluş. Din 2008 el face parte din patrimoniul cultural imaterial UNESCO.

*2019-DaMuVi Festival Los Angeles-BEST DANCE FILM AWARD.

Redactor Gabriela Onea

 
Ziua Copilului se vede în direct la TVR: concerte, ediţii speciale şi transmisiuni de la „Televiziunea Copiilor”, din curtea şi studiourile TVR

• Concertul Alexandrei Căpitănescu, în direct şi în exclusivitate la TVR 1 şi tvrplus.ro. • Emisiuni speciale transmise pe TVR 2, TVR INFO şi ...

La TVR Internațional, într-o nouă ediție „Un doctor pentru dumneavoastră”, despre viața cu și după cancer, dincolo de diagnostic

Echipa emisiunii „Un doctor pentru dumneavoastră” aduce în prim-plan una dintre cele mai delicate și complexe teme din zona sănătății: viața cu ...

Articolul 7 – Ziua Românilor de Pretutideni

Articolul 7 – Ziua Românilor de Pretutideni

publicat: vineri, 29 mai 2026

La emisiunea cu titlul inspirat din Constituţia României, „Articolul 7” - Românii din străinătate, aducem în atenţie România de dincolo de ...

 

#tvri