loader

„Mama”, o poveste muzicală perfectă pentru Ziua de 8 Martie

TVR Internaţional difuzează duminică, 8 martie, de la ora 13:00 (şi în reluare de la 00:40), filmul „Mama”, de Elisabeta Bostan.

 

Filmul românesc la TVRi

„Mama” este un film de familie, un film muzical. Doamna Rada, Capra, le spune celor cinci copii ai ei să fie cuminţi, cât timp ea merge la un târg, şi să nu deschidă uşa nimănui. Dar Marele şi Răul Lup, Kostika Suru, şi nepotul acestuia, Micul şi Răul Lup, împreună cu prietenii lor şi-au făcut un plan - să-i răpească pe aceşti copii în timp ce mama lor este plecată. Iar atunci când cel mai mare dintre copii, Matei, decide să nu dea ascultare spuselor mamei  şi încearcă să plece la târg, lucrurile încep să meargă din ce în ce mai rău.

În distribuţia filmului apar Ludmila Gurcenko, Mihail Boiarski, George Mihăiţă, Florian Pitiş, Violeta Andrei, Oleg Popov, Manuela Hărăbor, Lulu Mihăescu, Tamara Buciuceanu Botez, Paula Radulescu.

Regizoarea si scenarista Elisabeta Bostan (născută la 1 martie 1931) este autoarea, între alte titluri, a scenariilor filmelor Amintiri din copilărie", Năică şi barza", Năică pleacă la Bucureşti", Veronica", Veronica se întoarce" - în colaborare cu scenarista Vasilica Istrate.

Elisabeta Bostan a regizat şi serialul de televiziune „Fram”.

Filmele Elisabetei Bostan (...) sunt nu numai un omagiu de suflet adus copilăriei şi adolescenţei, ci şi un gest de recunoştinţă adus celei de-a şaptea arte”, scrie Laurenţiu Damian în cartea „Elisabeta Bostan – unde ești, copilărie?“.

Filmul „Mama” este o producţie România-URSS-Franţa, 1977. Scenariul este semnat de Vasilica Istrate şi de Iuri Entin.

„Mama” este o feerie muzicală inspirată din „Capra cu trei iezi”, de Ion Creangă şi „Lupul și cei șapte iezi”, de frații Grimm. Este singurul film românesc realizat în trei versiuni: română, rusă şi engleză.

Ce alte filme mai puteţi urmări la TVR Internaţional aflaţi AICI.

***

Filmele pot fi urmărite și pe TVR+, pe tabletă sau mobil.

Descărcați aplicațiile TVR+ pentru IOS și Android!

0:55 Ecce via

*Aceasta este calea!

Ierusalimul din vremea pătimirilor lui Iisus Hristos nu era atât de întins ca cel înconjurat de zidurile ridicate de sultanul Soliman, care au trecut veacurile până în zilele noastre. Hărţile antice şi cercetările arheologice evidenţiază suprafaţa unui Ierusalim mult mai mic. Golgota răstignirii era în afara oraşului şi Mormântul Învierii de asemenea. Cel mai însemnat punct al cetăţii era Templul de pe Muntele Moria. În zilele noastre, aici este Domul stâncii şi o esplanadă amenajată din muntele în sine, considerat locul în care Avraam ar fi trebuit să îşi sacrifice fiul. La Templu se ajungea prin porţile Hulda, astăzi închise. Am putea spune că asistăm la o expresie ordonată a primului sens unic din istorie. Toţi pelerinii intrau printr-un loc, iar ieşirea din oraş se făcea prin altă parte a zidului de apărare. Doar mirii în ziua căsătoriei şi cei cărora le decedase o ruda apropiată aveau dreptul să meargă în contrasens.

Răspântia Paştelui iudaic petrecută la Ierusalim de către Mântuitorul Hristos este asemenea unui veac al împlirii profeţiilor. Prietenii şi trădări, legăminte încalcate, frici ancestrale răbufnite într-un ambient în care falşii profeţi deveniseră o constantă ierusalimiteană, calcule strategice de ordin politic şi religios, fiecare în parte şi toate laolaltă au configurat complexul de împrejurări prin care Iisus Hristos a fost judecat şi condamnat.

Momentele tragice ale nopţii arestării lui Hristos sunt intim legate de înalţimile Sionului. Prin apropiere se va fi aflat casa lui Caiafa, fruntaş între preoţii iudei ai Sinedriului. Este destul de probabil ca Sionul să fi fost o zonă rezidenţială a Ierusalimului antic-se afla în apropierea Templului şi a vechii cetăţi cucerită de David , dar şi a cartierelor noi ale oraşului. De aici a început graba purtării spre repetata judecată a Mântuitorului către curtea Procuratorului roman Pilat.

Încă de la jumatatea celui de-al cincilea secol al erei creştine, bizantinii rânduiseră un altar de rugăciune în locul actualei mănăstiri asumpţioniste. Despotul fatimid Al Hakim, cunoscut si sub numele de Califul Turbat, a rispit piatra de pe piatră din acest loc prin anul 1000.

Ultima săptămână petrecută în Cetatea Sfântă de catre Mântuitor se împlineşte perpetuu sub ochii şi paşii pelerinului.

Realizator Elena Dinu

(Reluare)

1:40 Athosul din inima mea

Înainte de Paște, un pelerinaj la Muntele Athos aduce liniște, pregătind sufletul pentru bucuria Învierii. Să ne lăsăm călăuziți, pentru câteva minute, departe de lume, în acest loc al rugăciunii unde timpul pare să se fi oprit, dincolo de zbuciumul cotidian.

Producător Aziza Micu

(Reluare)
 
Noi povești de succes ale românilor din străinătate, de Paști, la TVR Internațional

Sărbătoarea Sfintelor Paști aduce telespectatorilor TVR Internațional din toate colțurile lumii un nou sezon al seriei „Prezențe românești”, cu ...

Bucurie în dar de la Sfântul Munte

Bucurie în dar de la Sfântul Munte

publicat: vineri, 10 aprilie 2026

Chipul viu al ortodoxiei, așa cum este el trăit de monahii athoniți, ne este redat într-un documentar profund și emoționant care ne poartă în ...

Rolul alimentației în menținerea sănătății

Rolul alimentației în menținerea sănătății

publicat: vineri, 10 aprilie 2026

Sâmbătă, 11 aprilie 2026, vă invităm la ediția a doua din noul sezon „Un doctor pentru dumneavoastră”. Un subiect tot mai prezent în ...

 

#tvri