loader

„Lumea şi noi”, poveştile din spatele camerelor de filmat

În 2014 , echipa „Lumea şi noi” ajungea în nordul Europei pentru a realiza o serie de reportaje cu românii stabiliţi acolo. Irina Ifrimache, omul din spatele camerei de filmat, ne împărtăşeşte câteva din poveştile adunate de-a lungul periplului finlandez.

 

Lumea şi noi

Finlanda nu reprezintă pentru români decât o rară destinaţie de vacanţă. Este mai mult cunoscută din documentare şi foarte rarele contacte cu cei care revin în ţară să-şi viziteze rudele. Distanţa şi mai ales clima reprezintă o barieră greu de trecut. Puținii români care au ales să se stabilească în Finlanda au luat în calcul nu numai nivelul de trai, dar şi gradul mare de civilizație întâlnit în țările nordice. Am aşteptat nerăbdători întâlnirea cu ei, să vedem cum trăiesc, cum s-au integrat şi cât mai tânjesc după „acasă”.

Finlanda cu cele aproape 5 milioane şi jumătate de locuitori este una dintre țările cu cea mai mică densitate a populației din Uniunea Europeană. Chiar dacă limbile oficiale sunt finlandeza şi suedeza, toată lumea vorbeşte şi engleza, ceea ce te ajută mult.

Este o țară bogată, are unul dintre cel mai bune sisteme de educație din Europa, fiind considerată, din punct de vedere economic, drept una dintre cele mai competitive țări din lume. S-a clasat și ca una dintre statele cu cea mai mare calitate a vieții. Este recunoscută pe plan mondial ca fiind locul unde se găseşte cea mai curată apă din lume, apa de la robinet fiind  potabilă, o săptămână am uitat gustul apei minerale.

***

Înainte de plecare nu știam prea multe lucruri despre „țara celor o mie de lacuri”, dar știam sigur că trebuie să-l întâlnim pe Liviu Petrilă, sufletul comunității românești. Foarte activ, un adevărat liant între românii de pe ambele maluri ale Prutului, Liviu ne-a așteptat la aeroport și din primele clipe ne-a ajutat, a doua zi urma să plecăm la Tallinn, să filmăm un alt român stabilit departe de casă.

Luni, 18 august, la ora 8 fără câteva minute ne-am îmbarcat pe un mic catamaran care ne-a dus la Tallinn. Peste aproximativ 2 ore o s-o cunoastem, în sfarşit, pe Sandra Rugină. Când am vorbit cu ea la telefon, la întrebarea mea, a răspuns simplu: „Sunt inginer, pot orice”.

Am „dat” cu totul întâmplător de ea, stă „bine ascunsă“ în capitala Estoniei, dar una din fotografiile ei face furori pe internet. Sandra Rugină a realizat, în 2011, una dintre cele mai frumoase fotografii despre România, imaginile Cascadei Bigăr. Cei de la The World Geography au fost atât de impresionaţi de imagine, încât au plasat-o în fruntea topului cascadelor unice în lume.

De la Helsinki, via feribot, faci aproximativ 2 ore până la Tallinn, capitala Estoniei. Trecem cu bine de furtuna care a speriat chiar şi echipajul vasului . Acum mi se pare cel mai greu moment al întregii deplasări. Ne bucurăm când intrăm într-o zonă mai linistită şi începe să se zărească ţărmul.

Estonia este cea mai mică dintre ţările baltice, dar şi una dintre cele mai puţin populate state membre ale Uniunii Europene. De-a lungul timpului, ţara a fost sub stăpânirea mai multor popoare –danezi, germani, suedezi, şi ruşi – aspect care se reflectă atât asupra culturii şi mentalitătii, cât mai ales a felului special de a relaţiona al oamenilor. Corecţi şi calzi, cu mult bun gust şi simţ artistic, extrem de  politicoşi, estonienii sunt „gazde” bune nu numai pentru turişti, dar şi pentru mulţi străini care locuiesc aici.

Fotografiile au fost realizate de Octavian Bâlea.

 

15:00 Istorii cu tâlc

* Iurie Pascar este un tânăr actor care trăiește scena cu intensitate și adevăr, construindu-și fiecare rol dintr-o zonă profund personală. Invitat la ISTORII CU TÂLC, el a mărturisit că scrie și poezie-pornind din experiențe reale, ca o formă directă de exprimare.

Moderator Anatol Guzic

Producător Adriana Goraş

16:00 Ecce via

*Aceasta este calea

Ierusalimul din vremea pătimirilor lui Iisus Hristos nu era atât de întins ca cel înconjurat de zidurile ridicate de sultanul Soliman, care au trecut veacurile până în zilele noastre. Hărţile antice şi cercetările arheologice evidenţiază suprafaţa unui Ierusalim mult mai mic. Golgota răstignirii era în afara oraşului şi Mormântul Învierii de asemenea. Cel mai însemnat punct al cetăţii era Templul de pe Muntele Moria. În zilele noastre, aici este Domul stâncii şi o esplanadă amenajată din muntele în sine, considerat locul în care Avraam ar fi trebuit să îşi sacrifice fiul. La Templu se ajungea prin porţile Hulda, astăzi închise. Am putea spune că asistăm la o expresie ordonată a primului sens unic din istorie. Toţi pelerinii intrau printr-un loc, iar ieşirea din oraş se făcea prin altă parte a zidului de apărare. Doar mirii în ziua căsătoriei şi cei cărora le decedase o ruda apropiată aveau dreptul să meargă în contrasens.

Răspântia Paştelui iudaic petrecută la Ierusalim de către Mântuitorul Hristos este asemenea unui veac al împlirii profeţiilor. Prietenii şi trădări, legăminte încalcate, frici ancestrale răbufnite într-un ambient în care falşii profeţi deveniseră o constantă ierusalimiteană, calcule strategice de ordin politic şi religios, fiecare în parte şi toate laolaltă au configurat complexul de împrejurări prin care Iisus Hristos a fost judecat şi condamnat.

Momentele tragice ale nopţii arestării lui Hristos sunt intim legate de înalţimile Sionului. Prin apropiere se va fi aflat casa lui Caiafa, fruntaş între preoţii iudei ai Sinedriului. Este destul de probabil ca Sionul să fi fost o zonă rezidenţială a Ierusalimului antic-se afla în apropierea Templului şi a vechii cetăţi cucerită de David , dar şi a cartierelor noi ale oraşului. De aici a început graba purtării spre repetata judecată a Mântuitorului către curtea Procuratorului roman Pilat.

Încă de la jumatatea celui de-al cincilea secol al erei creştine, bizantinii rânduiseră un altar de rugăciune în locul actualei mănăstiri asumpţioniste. Despotul fatimid Al Hakim, cunoscut si sub numele de Califul Turbat, a rispit piatra de pe piatră din acest loc prin anul 1000.

Ultima săptămână petrecută în Cetatea Sfântă de catre Mântuitor se împlineşte perpetuu sub ochii şi paşii pelerinului.

Realizator Elena Dinu

 
Bucurie în dar de la Sfântul Munte

Bucurie în dar de la Sfântul Munte

publicat: vineri, 10 aprilie 2026

Chipul viu al ortodoxiei, așa cum este el trăit de monahii athoniți, ne este redat într-un documentar profund și emoționant care ne poartă în ...

Rolul alimentației în menținerea sănătății

Rolul alimentației în menținerea sănătății

publicat: vineri, 10 aprilie 2026

Sâmbătă, 11 aprilie 2026, vă invităm la ediția a doua din noul sezon „Un doctor pentru dumneavoastră”. Un subiect tot mai prezent în ...

Turneul Memoriei prin Europa

Turneul Memoriei prin Europa

publicat: joi, 09 aprilie 2026

Teatrul Național „ Mihai Eminescu” din Chișinău  pornește într-un turneu al Memoriei prin Europa. Trupa de artiști prezintă publicului spectacole ...

 

#tvri