Miercuri, 31 august, de la orele 10:00 şi 15:00, TVR Internaţional a difuzat două ediții speciale, în premieră, ale emisiunii La un pas de România, dedicate Zilei Limbii Române.
Cele două ediții adună în ele lacrimi și dor ascunse în limba maternă vorbită și trăită de românii din jurul României.
În jurul României, ca de altfel în toată Peninsula Balcanică, trăiesc români. „Că li se spune într-un fel anume în țările împărțite de marile întâlniri diplomatice ale veacurilor trecute, că au pașapoarte care nu amintesc nimic de România, că au nume modificate sau scrise cu alte litere necunoscute graiului de acasă, românii din jurul României poartă limba română ca singura dovadă de identitate și apartenență la un neam, la un spațiu, la o tradiție...de când se știu, cu fiecare fir de secundă trăită.” (Aura Dobre – realizator La un pas de România)
Uneori este dificil să îți vorbești limba maternă într-o țară în care potrivit legislației curente nu exiști ca minoritate. Unii chiar își pun viața în pericol vorbind în limba bunicilor.
În Tiraspol, de exemplu, dincolo de Nistru să rămâi român este un act eroic de fiecare zi. Ion Iovcev, născut și crescut în limba română vorbită în sudul Basarabiei a fost, timp de 30 de ani, directorul Liceului „Lucian Blaga” din Tiraspol. O viață de om care a strâns în jur generații de tineri școliți în graiul românesc.
În Bulgaria, la sud de Dunăre, limba română se aude vorbită pe strada prăfuită din satele care îmbracă fluviul în drumul lui spre Marea Neagră.
Mai departe, în Balcani, limba română a fost purtată în suflet și în gând de păstorii și comercianții care stăpâneau munții cei abrupți. Limba română le-a fost liant între neamurile răspândite pe colțuri de stâncă.
La 1300 de kilometri de România, în Albania trăiesc rămâni sau rumâni cum le spun cei din jur. Unii au înființat clase de limba română, alții și-au oferit timp, bani și energie pentru ca limba bunicilor să nu piară.
În limba bunicilor încă mai vorbesc doi sau trei istroromâni sau tot atâția meglenoromâni uitați prin Balcani.
Și, așa, în vremuri tulburi, doar limba română rămâne carte de identitate valabilă oriunde în lumea asta. Păstrată cu grijă, cu jertfă, cu lacrimi, cu bucurie, cu speranță, cu dor. Singura legătură cu neamul din suflet sau din amintire.
***
Filmările pentru cele două ediții speciale au fost realizate în Albania, Bulgaria și România, în lunile iunie și iulie 2022.
Realizator: Aura Dobre
