loader

La un pas de România: Amintiri și muzee în Moravia și Banat

Ultimul episod al seriei despre Moravia şi Banat s-a difuzat pe 2 noiembrie, de la ora 21.00 la TVR Internaţional.

 

La un pas de România

Roznov pod Radhostem. O localitate din inima Moraviei, aprope de munți și de granița cu Slovacia.

Un oraș la răscruce de drumuri și la răscruce de timp.

(w882) ep 4

Aici, doi frați au avut viziunea unui muzeu care va duce peste timp tradiția valahilor care s-au stabilit în urmă cu sute de ani în Moravia.

Frații Jaronek au vizitat, pe la începutul secolului trecut, renumitul Skansen din Stockholm, primul muzeu în aer liber din lume. Locul acela i-a inspirit foarte mult.

(w882) ep 4

Când s-au întors în Valahia natală, au hotarât să facă și ei ceva asemănător. Cei doi frați și-au dorit să protejeze clădirile tradiționale, mai ales că ei erau artiști și credeau că tâmplăria valahă era deosebită și că aceste case erau…martori adevărați ai meşteşugului și îndemânării vechilor ciobani valahi care s-au așezat în acele locuri.

Astăzi, muzeul este un loc viu, într-o continuă transformare, unde vizitatorii de toate vârstele descoperă o lume deosebită strânsă cu înțelepciune și cu viziune în perimetrul celui mare mare muzeu în aer liber din Cehia.

(w882) ep 4

Și în Moravia, dar și în Banat tradiția și amintirile devin, treptat, exponate de muzeu.

La câteva mii de kilometri distanță, în Banatul montan  și la Nădlac, cehii și slovacii încearcă să amenajeze muzee tradiționale în case vechi, scăpate de la demolare, pentru a arăta generațiilor viitoare că în acele locuri au existat niște oameni veniți de departe, dar care și-au adus cu ei tradiția și obiceiurile.

(w882) ep 4

***

Pentru noua serie de emisiuni  ”La un pas de România”, echipa TVR Internațional a mers și în comunitățile istorice de cehi și slovaci din Banatul Montan și din nord-vestul Transilvaniei. Poveștile cehilor pe de Clisura Dunării  sau  cele ale slovacilor din Valea  Cerului vor fi spuse în paralel cu cele ale urmașilor valahilor din Moravia.

***

Noua serie „La un pas de România” cuprinde patru ediţii difuzate la TVR Internaţional şi online pe TVR+.

ECHIPA:

Imagine: Rudolf Szilagyi

Sunet: Marius Stanciu

Lectură: Constantin Lupescu

Ilustraţie muzicală: Cătălin Grigore

Montaj: Nicoleta Georgescu

Producător: Aura Dobre

13:00 Lumea diplomatică

Realizator Vlad Ungar

13:30 TVR 70

*Adevăruri despre trecut

*Anii utopiei noastre (I). Etică și echitate socialistă

În spatele congreselor și manifestațiilor transmise triumfalist la televizor în „epoca de aur” se citea printre rânduri realitatea cotidiană: foamea, frigul, umilințele, dualismul, utopia și minciunile pe care ni le însușiserăm pentru a putea rămâne în viață. Pare de necrezut, dar și acestea au fost surprinse pe ecran-în priviri, în cuvintele omului de rând, în imagini aparent „scăpate” pe sticlă.

Am căutat în sutele de filme păstrate în arhiva Televiziunii Române, minutele, clipele, instantaneele care au păstrat timp de 70 de ani adevărul despre viața pe care am trăit-o. O istorie strânsă în grimase, în revolta încleștată ce răsuna însă asurzitor dincolo de versurile și cântecele patriotice.

„Adevaruri despre trecut” prezintă dintr-o perspectiva umană și cinematică, modul în care oamenii trăiau zi de zi în România comunistă. Emisiunea care arată realitatea socială, economică și emoțională a perioadei punând accent nu doar pe contextul politic, ci și pe experiența personală a individului: familie, locuință, alimentație, muncă, educație, relații sociale și acces la informație. O realitate strânsă în 70 de ani de imagini unice care aduce laolaltă bucurie, frustrare, bunăstrare și supraviețuire.

În primele doua ediții vom vorbi despre marile minciuni ale epocii de aur, „anii utopiei noastre”. Ani în care din discursurile propagandistice, totul părea minunat, rafturile și galantarele gemeau de produse, românii munceau de zor, zi și noapte, în uzine ultra-performante și erau retribuiți pe măsură. Apoi mergeau fericiți spre casă, la locuințele lor dichisite, în care nu se punea problema să lipsească apa caldă, curentul sau căldura, iar copiii erau ghiftuiți în urma meselor bogate. De fapt, în uzină, te „cârpeai” cum puteai pentru a-ți face norma pentru că materie primă nu exista, iar planul trebuia făcut, în alimentară nu găseai nimic, cârligele atârnau goale, în apartament erau 9 grade, copiii plângeau după lapte, de carne nu se punea problema, darămite de dulciuri. Nu găseai haine, totul era cusut, recondiționat. Iar omul se mișca mecanizat de la o coadă la alta pentru pâine, pentru ulei, pentru hârtie igienică.

Legiferarea ipocriziei a venit o dată cu Congresul al 11-lea al Partidului Comunist Român desfășurat în luna noiembrie a anului 1974 , acesta prefigura dezastrul anilor 80 în care românii urmau să fie “oameni noi”, într-o societate “multilateral dezvoltată” în care lipsa oricărei forme de umanitate construia calea spre utopicul comunism. La televizor, de la cel mai mic până la cel mai vârstnic, țara întreagă părea stăpânită de hipnoza glorificării mult-iubitului conducător. Totul era o jertfă pe altarul patriei și a lui Ceaușescu.

Istorici și muncitori în uzinele patriei și la fostele CAP-uri vorbesc despre starea „de saturație, de vomă” pe care o simțeau pentru cuvintele „fără rost” care se rosteau la congrese și la ședintele de partid. Ințeleseseră: pentru partid, omul nu însemna nimic! Era doar o mașinărie menită să muncească zi și noapte pentru îndeplinirea planului în vederea „înaintării spre comunism”, o societate ideală, o idee iluzorie într-un viitor pe care nici cei mai de seamă reprezentanți ai partidului nu îl puteau aproxima și nu îl puteau descrie. În timp ce ideologii preorau, românii învățaseră „descurcăreala” și „trocul”. Totul era o minciună, de la asa-zisă industrie performantă făcută pe credit, până la exporturile din care se câștiga 1 dolar pentru producerea căruia se cheltuiau 3, de la lipsa acută a materiilor prime până la proiectele habarniste și grandomane ale „prea-iubitului conducător”. Când s-a ajuns la scadență, în anii 80, a fost mult prea târziu, iar cea care a trebuit să plătească a fost populația.

Proiectul continuă pe parcursul a 14 ediții în care echipa „Adevăruri despre trecut” prezintă subiecte, imagini și abordări în premieră, la 37 de ani de la căderea regimului comunist.

Realizatori: Roxana Tarhon, Iulia Stoian, Mihaela Iamandei, Cristina Madgearu, Gheorghe Preda, Raluca Rogojină

Consultant de specialitate: Lavinia Betea

Producător Raluca Rogojină

(Reluare)
 
Dezechilibrele hormonale, pericolele ascunse ale mușcăturilor de animale și beneficiile pauzelor active, la „Un doctor pentru dumneavoastră”

Oboseală inexplicabilă, fluctuații de greutate, tulburări de somn, schimbări de dispoziție, pot fi semnale ale dezechilibrelor hormonale. De ce ...

Tinerii şi antreprenoriatul în România

Tinerii şi antreprenoriatul în România

publicat: vineri, 13 noiembrie 2026

Sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii trece printr-o perioadă plină de provocări. Multe dintre probleme sunt generate de starea economiei în ...

România în lume

România în lume

publicat: joi, 12 noiembrie 2026

De la muzică și educație la diplomație culturală și proiecte internaționale, două întâlniri despre inițiativă și deschiderea către lume.

 

#tvri