George Roca: Îmi va fi veșnic dor de România
vineri, 14 ianuarie 2022
Interviu realizat în cadrul Campaniei „Cu România în suflet”.
Familia Roca

George Roca trăiește, de peste patruzeci de ani, la un capăt de lume. În Australia. Gândurile și dorurile i se adună uneori în versuri șoptite… menite să străbată într-o clipă distanța dintre inimă și România de acasă. Vă invităm să citiți un interviu la distanță plin de emoție și de adevăruri dureroase scrise de George Roca - un român din Australia.

M-am născut acol’ departe/ Într-o urbe din Ardeal/ Și-am să mor printre străini/ Pe-al Pacificului mal// Dorul mă macină-ncet/ Și-mi aduc cu drag aminte/ De strada copilăriei/ De o vorbă de părinte// (…)// Aș vrea să mă-ntorc acasă/ Să găsesc ce am pierdut/ Dulcea mea copilărie/ Și s-o iau de la-nceput// Simt că asta nu se poate/ Mă învinge depărtarea/ Și puterile mă lasă/ Căci se stinge lumânarea…// Dacă o fi să mor aici/ Pe-al Pacificului mal/ Sufletul meu să se întoarcă/ Tot acolo în Ardeal!//”.

Așa își începe povestea George Roca, idealizând orașul Huedin, unde s-a născut și unde locuiau bunicii lui. La poalele Munților Vlădeasa din județul Cluj.

Mama s-a dus să mă nască acolo deoarece situația după război era destul de precară si cu multe lipsuri. Părinții mei locuiau la Oradea, așa că după 3 săptămâni eram și eu un mic orădean! Acolo a fost strada copilăriei mele, acolo au fost primi ani de școală, și liceul... Apoi Facultatea de Filologie, secția Limba si literatura română... Dorul de aventură și cunoaștere m-a îndrumat spre București, unde m-am (mai) perfecționat profesional, făcând un curs de trei ani, organizat de Ministerul Culturii si Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică (IATC). M-am  specializat în Arta actorului si mânuiri păpușilor, după care am fost repartizat la Teatrul de Stat din Ploiești. Făceam aproape zilnic naveta de la București. Dar totul avea farmec atunci. Bucureștiul avea parfumul lui, oamenii erau dornici să citească, să-și cultive educația. Eram și eu acolo, o picătură printre ei! Și mă consideram bucureștean... aproape get-beget! Vorbeam ca ei, umblam ca ei, gândeam ca ei, vizionam aceleași spectacole de teatru sau de operă, mergeam la aceleași expoziții, aceleași cenacluri literare, mă bucuram sau sufeream împreună cu ei. Până azi mi-a rămas în memorie dezastrul creat de cutremurul din 1977! Apoi, prin 1979, din motive subiective sau chiar de necaz, mi-am depus actele pentru a emigra la capătul lumii! La Antipozi, în Australia!”

(w640) Roca

Plecare din țară a venit odată cu despărțirea de tot ce însemna ACASĂ- de prieteni, de casă, de rude și chiar de părinți. Departe de ei fiind, George Roca nu a putut participa nici la înmormântarea lor...

Așa a fost să fie. Așa a fost destinul. În schimb am avut parte de multe lucruri interesante. Nu am devenit nici bogat, dar nu am ajuns nici sărac. Am cunoscut însă lumea. Am făcut vreo 6 tururi in jurul globului. Am vizitat zeci de țări. Am cunoscut culturi noi, obiceiuri, datini și chiar noi forme de supraviețuire umană. Am vizitat orașe necunoscute, am văzut forme de relief neînchipuite de mine până atunci. Am bătut Pământul pe multe meridiane si paralele.”

Dar dorul de ceea ce însemna ACASĂ a fost mai puternic decât „minunățiile lumii”.

Întotdeauna simțeam că identitatea mea este... românească”, își continuă povestea George Roca. „Adică purtam  cu mine, peste tot...România în suflet! Apoi, m-am întors... Într-o vizită, la Oradea, m-am căsătorit cu o fată de pe strada mea – Strada Mihai Eminescu - am încropit o familie, avem un băiat, născut aici, cu care ne mândrim... Și astfel, viața a mers înainte. Sunt stabilit la Sydney de 40 de ani. Ne-am acomodat, ne-am integrat, am suferit sau ne-am bucurat. Am lucrat ani în șir în Turism. Am urmat cursurile unei facultăți de profil la Sydney. M-am specializat în Marketing. De  câțiva ani am ieșit la pensie și... nu îmi pare rău! Am avut posibilitatea, astfel, să mă reîntorc la literatură - literatura română, desigur. Am început să scriu, să public cărți, să creez reviste în limba română, nu numai aici la Sydney, ci și la Melbourne, la Dallas în Texas, la Stuttgart și Nürnberg, în Germania, la Madrid, în Spania, și desigur, în România... Am încercat să fiu „impresar” (promotor cultural) pentru mulți debutanți într-ale scrisului. Mi-am făcut o mulțime de prieteni pe plan literar...

(w640) La UZPR

Pandemia a venit cu restricții, cu distanțarea socială, cu dor de România, dar și de toate călătoriile care au rămas dor la stadiul de proiect pentru George Roca. Dar, bun prilej să te întorci în timp și să-ți povestești începuturile într-o țară nouă. Într-o cultură nouă cu alte reguli decât cele pe care le urmai deja.

Schimbările de orice fel nu fac bine nici fizicului, nici minții. Te-ai născut într-o zonă geografică a Pământului, pe o anumită paralelă și meridian, acolo de unde vin și strămoșii tăi. Ai respirat același aer cu ei, ai mâncat aceleași alimente, ai evoluat în timp ca toți cei originari din aceeași zonă, mușchii ți s-au format într-un anumit fel; ai fost la sapă sau la coasă, ai urcat munți, sau ai tras la rame zilnic... și, dintr-odată, trebuie să îți schimbi mecanica corpului, să stai încorsetat într-un jilț la computer sau să stai nemișcat și să rupi bilete la un cinematograf, să schimbi soarele cu o ceață londoneză perpetuă sau cu poluarea dintr-o mare metropolă. Să folosești metroul în loc de cal, să mănânci ingrediente nenaturale, surogate sau modificate genetic. Că deh, profităm de avantajele oferite de o țară... mai sofisticată ca aceea din care am plecat  pentru un trai mai bun și pentru ceva mai mulți bani. Să nu mai vorbim de traumele psihice de la startul dezrădăcinării: suferință, necaz, traume de acomodare, distanțe mari de locurile natale... Îndepărtare de matcă... Nu tu limbă, nu tu prieteni, nu tu obiceiuri... Nu tu recunoștința societății pentru ceea ce ai studiat sau pentru pregătirea ta profesională de până până atunci. Până la urmă, dacă lupți din răsputeri, sau ai noroc, și poți demonstra că ești și bun de ceva, că poți concura în pregătire sau meserie, cu domniile lor... cei care cred că vrei să le iei pâinea de la gură sau cei care ar vrea să te exploateze, reușești. Dar dacă nu reușești, vei rămâne toată viața, domnule inginer sau doctor, poate un felceraș printr-un spital sau un administrator de bloc, un chelneraș printr-un restaurant obscur sau un simpatic șofer de taxi. Deseori vei visa la locurile de unde ai plecat, la rudele și la prietenii tăi rămași acolo, departe... în fosta ta țară. De obicei sunt vise frumoase! Căci așa e făcut omul, să-și amintească în general de lucrurile bune din viață, nu și cele rele care l-au afectat uneori. Dacă ai plecat singur, cauți să îți faci o familie, să ai și tu pe cineva în momentele dificile... Dacă ai noroc, îți iei un partener sau o parteneră de origine română. Atunci se dezvoltă, acolo, în familia ta, o mică Românie... Seara ai și tu cui spune în limba strămoșilor tăi somn ușor sau durerile  pe care le ai în suflet”  ne mărturisește George Roca.

Viața este mai grea atunci când dorurile și necazurile de peste zi ar trebui să le spui în limba țării în care ai ales să trăiești, este de părere George Roca.

(w640) Excelenta

Trebuie sa te adaptezi, să ajungi la un compromis. Să păstrezi ambele obiceiuri și tradiții. Copiii - in marea majoritate a cazurilor - nu vor vorbi limba părinților decât vag, nu vor păstra moștenirile pe care le-ai adus tu în suflet și, în scurt timp, vor ajunge să fie asimilați de țara în care ai emigrat. Sunt pesimist, dar ăsta e adevărul! Puțini sunt cei care se acomodează în totalitate și își vindecă traumele create de emigrare... Mulți îmi vor reproșa: De ce nu te reîntorci, dacă zici că ești atât de traumatizat!? Nu se mai poate! Dacă nu te repatriezi în primii ani de la plecare... acolo mori, unde te-ai stabilit. Îți construiești un sălaș, ai un serviciu care îți aduce un bănuț.  Copiii, la rândul lor... merg la școală, la facultate și nu prea înțeleg cu ce se pot vindeca  durerile tale. Se căsătoresc și ei și se leagă și mai tare de noua glie. Și tu ce faci!? Îi părăsești ca să îți vindeci rănile sufletului!? Îi lași acolo și pe ei și pe urmași, nepoți, strănepoți... Și dacă te reîntorci totuși la matcă, vei constata că nu-i mai găsești pe cei dragi. Părinții au plecat la Ceruri, împreună cu multe rude. Prietenii vechii de asemenea... Și atunci sufletul devine traumatizat din nou. Suferința se întețește!”

Departe de România, fiecare român devine, uneori fără să vrea, „ambasador fără portofoliu” al țării sale. George Roca, românul plecat de peste 40 de ani în Australia, ne spune cum stau de fapt lucrurile.

(w640) Cenaclu Sy

Nu întotdeauna poți reprezenta cu fală România. Unii nu te înțeleg, alții nu au timp... de România ta! Dar, dacă reușești, încet încet le (re)prezinți o Românie curată, frumoasă, vie... vor deveni interesați și chiar impresionați de țara aceea minunată. Am stat ani și ani ascunși după Cortina de Fier. Mulți străini nu știu nici măcar unde e situată această țara a noastră, ce limbă se vorbește acolo, cum sunt oamenii, care le sunt obiceiurile, ce atracții turistice îi pot ademeni... Dar când o descoperă cu adevărat rămân impresionați. De aceea imaginea României trebuie promovată prin toate mijloacele și în orice parte a lumii. De cele mai multe ori presa internațională nu ne prezintă în culori prea roz! Posibil că mai sunt necazuri, probleme sau neajunsuri în România! Și chiar greșeli! Dar cine este, oare, perfect? Care țară nu e criticată? Eu spun: E ușor a lansa critici vehemente și chiar mincinoase, când ai un public de creduli, fraieri sau necunoscători! Deseori, mult zgomot pentru nimic! Multe țări și-ar dori să-și schimbe „prosperitatea” cu România. Chiar dacă nu e de primă mână! Conform indicelui de prosperitate, România se afla pe locul 47 din 167 de țări. Deci între primele 50 de țări prospere ale lumii! Și se fac eforturi să ajungem și mai sus pe listă! Nu suntem bogați, dar ne zbatem să devenim prosperi! Noi nu am avut nici imperii, nici colonii și nici nu ne-am însușit, prin război, bogățiile altora.”

(w640) Scriitoare

George Roca nu este singurul român din Australia. Comunitatea de români este numeroasă și răspândită cam peste tot pe continent. Numai în Sydney sunt în jur de 15.000. Se întâlnesc mai mult la nunți, botezuri, picnicuri, înmormântări sau când mai ajunge câte un spectacol cu artiști din România în Australia. Românii din Australia își doresc un Institut Cultural Român și mai mult sprijin din partea României.

Și totuși ne zbatem din răsputeri să promovăm cultura și arta, tradițiile și frumusețile României. De-a lungul timpului au funcționat la Sydney peste 10 asociații și societăți românești. Din 1986 până in prezent am avut la îndemână peste 14 publicații. La 6 dintre ele am fost redactor sau redactor șef. În prezent coordonez două reviste internaționale de limbă română: „Confluențe literare” (https://confluente.org/) și „ProLitera” (http://prodiaspora.de/V5/index.php/revista-prolitera). În 2014, s-a înființat Academia Româno-Australiană pentru Cultură (ARAC). Sub umbrela acesteia s-au  organizat mai multe spectacole literar-artistice, lansări de carte, celebrări ale unor evenimente de anvergură naționale românești, expoziții de pictură, sculptură și de carte, dansuri populare, picnicuri, evenimente religioase și multe altele. Acestea s-au bucurat de aprecieri - mai ales din partea unui numeros public de origine română, dar și de alte nații! Românii sunt dornici să se întâlnească, să socializeze. Ne facem cunoscută țara natală, România, prin scris, prin imagini sau prin mass-media. Căutăm să construim in Australia o Mică Românie, civilizată, erudită, cu o imagine bună și plăcută. Facem cunoscute frumusețile meleagurilor de unde venim... Să se știe de noi chiar și la Antipozi!”

(w640) Forum NZ

Încheiem această poveste de viață, scrisă cu emoție și cu franchețe de George Roca din Sydney-Australia tot cu o poezie. O poezie numită România, care cuprinde dorul veșnic de ACASĂ!

„Stau pe gânduri la fereastră/ Şi privesc spre zarea albastră/ Printre florile din glastră/ Şi le spun că-mi este dor/ De Ţara Străbunilor.// Ochii mi se umezesc/ Când acolo mă gândesc.../ Ţara mea indepărtată/ Ce-aș vrea s-o mai văd o data!// Flori mici de «Nu mă uita»/ Parcă murmură ceva.../ Despre plaiuri, despre munţi/ Despre moşii mei cărunţi// Despre icoane cu sfinţi/ Şi de dragii mei părinţii/ Care-şi dorm somnul de veci/ În mormintele lor reci!// Mi-e dor de-o fată cu ie/ De un nai, de-o «Ciocârlie»/ De Zamfir, de Porumbescu,/ De Creangă, de Eminescu,/ De Brâncușiul din Hobița/ De-o horă, de «Perinița»/ De faimoșii călușari/ De-un chiolhan cu lăutari/ Și de-o sticlă de Cotnari!//.”

***

Interviu realizat de Aura Dobre – producător TVR Internațional

  • 23:00
    Teatru TV
    * Miorita Spectacol non-verbal al Teatrului Aualeu-cu muzica originala-inregistrat in cadrul proiectului Teatru in TVR Sarbatorim Ziua Unirii Principatelor Romane printr-un proiect inedit. In viziunea artistilor de la Teatrul Aualeu din Timisoara, proiectul „Miorita” porneste de la versiunea banateana a baladei, in care victima renunta la a se mai lamenta si se revolta luand atitudine, inainte de a fi asasinata. Omorul ramane, insa, punctul de maxima tensiune, in legatura cu tema „mireasa lumii”, moartea fiind vazuta ca o reintoarcere a trupului in natura. Adaptarea teatrala extrage din zona poetica si de folclor si o transpune la intersectia a doua medii: muzica contemporana si masca de teatru. In acest sens, regizorul Ovidiu Mihaita apeleaza la artisti de black metal (Sol Faur, ex-membru al Negura Bunget, in prezent membru al Dordeduh), percutionisti de opera si actori ai Aualeu Teatru Timisoara. Distributia: Ionut Pirvulescu, Ioana Condrea, Armand Iftode, Christine Cizmas, Norbert Lovasz, Sol Faur, Ovidiu Mihaita Muzica Sol Faur Regia Ovidiu Mihaita Echipa TVR: Montaj Cornel Tudorache Economist Simona Paunescu Referent de specialitate marketing Andreea Mihuti Jurnalist Marius Avadani Coodonator cesiune drepturi de autor Claudia Duca Promovare: Andra Gavril, Marius Avadani, Sever Birzan, Ciprian Nedelcu Organizatori de productie: Elena Martos, Marc Branescu, Marius Flonta Redactor George Mladen Regia Tv Iulian Foisor Producatori delegati: Diana Dumitru si Ion Rosioru Manager proiect „Teatru in TVR” Demeter Andras Istvan
  • 00:00
    Portret
    * In memoriam Ovidiu Iuliu Moldovan Realizator Daniela Ciolan
  • 00:30
    Vorbeşte corect!
    *Best of Jurnalist Iulia Ioaniţoaia Producători şi realizatori: Radu Dănilă, Cristina Dănilă
  • 01:00
    Drag de România mea
    *Prima parte Prezintă Paul Surugiu-Fuego Jurnalişti Adina Toderaşcu şi Andreea Baciu Producător Codruţa Prunariu (redifuzare)
  • 02:00
    Drag de România mea
    *Partea a II-a Prezintă Paul Surugiu-Fuego Jurnalişti: Adina Toderaşcu şi Andreea Baciu Producător Codruţa Prunariu (redifuzare)
  • 03:00
    Telejurnal
    *Ştiri Prezintă Dorina Florea Producători: Violeta Iorgulescu / Diana Anghel Sport *Montaj Meteo *Montaj
  • 03:50
    Zi de zi cu părintele Constantin Necula
    Producător Victor Dochia
  • 03:55
    Sanătate, România!
  • 04:00
    Neamul Şoimăreştilor
    Film * România, 1965 Regia Mircea Drăgan Cu: George Calboreanu, Ştefan Ciubotăraşu, Mihai Boghiţă, Ion Besoiu, Amza Pellea, Dem Rădulescu Aventuri. Moldova domnitorului Ştefan Tomşa al II-lea, 1611-1615 “Ecranizare a romanului istoric omonim de Mihail Sadoveanu, direcţionată către filmul de aventuri. Superproducţie cinematografică cu acţiunea plasată în Moldova şi Polonia secolului al XVII-lea, în timpul luptelor pentru scaunul Moldovei. O intrigă pasională şi una socială aduc în prim-plan imposibila iubire dintre un oştean viteaz, credincios domnitorului, cu fiica boierului ce i-a ucis tatăl, şi lupta pentru redobândirea pământurilor furate de boierii hrăpăreţi.”-Bujor T. Râpeanu-”Filmat în România”, 2004, Ed. Fundaţiei Pro. * 1964-Premiul de excelenţă pentru calitatea imaginii şi pentru ingeniozitatea mişcărilor de aparat la al IV-lea Congres UNIATEC de la Milano; * 1965-Mamaia-Premiile pentru muzică-Theodor Grigoriu-şi pentru interpretare masculină-Ion Besoiu. Redactor Marian Nicola Drepturi online: simulcast cu emisia TV, exclusiv pe site-ul tvrplus.ro
  • 05:35
    #Creativ
    Invitată Oana Boca Stănescu -manager cultural Realizator Claudia Spătărescu Producător Anamaria Pleşcan
  • 06:00
    A doua Românie
    Moderator Corina Dobre Jurnalişti: Virginia Ghiţă, Lucian Băbeanu, Sandrino Gavriloaia Realizator şi producător Liliana Văduva
  • 06:55
    Imnul României
  • 07:00
    Telejurnal matinal
    * Ştiri Prezintă Andra Soceanu Producător Andreea Badiu Transmisiune directă Sport *Montaj Meteo *Montaj
  • 07:50
    Diasporadar
    Producător Raluca Tudor
  • 07:55
    Dor în zbor
    Realizator Răzvan Petrişor (redifuzare)
  • 08:00
    Cu capu-n zori
    * Editie speciala Partea I Prezintă: Anca Mazilu şi Bogdan Stanescu Producător Horatiu Rusu Transmisiune directă
  • 08:45
    Discover Romania
    * Grigore Vasiliu Birlic Realizator Dan Paul Ionescu Producători Cecilia Melinescu şi Diana Ilica
  • 09:00
    Telematinal
    * Partea a III-a Moderatori: Sandu Scobioala şi Victoria Sakharova Producător Nicoleta Toacă
  • 10:00
    Tradiţii
    *Best of 3 Emisiunea Tradiţii îşi propune să prezinte valoarea moştenirii culturale române prin meşteşuguri, cântec, dans şi port naţional. Prin această emisiune dorim să punem în valoare patrimoniul naţional-material şi imaterial, cât şi promovarea tradiţiilor românilor de pe ambele maluri ale Prutului. Invitaţii noştri vor fi interpreţi, instrumentişti, dansatori, meşteri populari, pe care îi vom surprinde la ei acasă, în studioul de înregistrări sau în sălile de repetiţii, acolo unde aceştia îşi desfăşoară activitatea. Prezentator şi producătorTatiana Slivca
  • 10:55
    Memoria zilei
    Producător Laurenţiu Năstase
  • 11:00
    Ediţie specială
    * Ceremonie dedicată sărbătoririi Zilei Unirii Principatelor Romane. Participa reprezentanti ai Presedintiei, Guvernului, Senatului si Camerei Deputatilor Transmisiune directă de la Mormântul Ostaşului Necunoscut din Parcul Carol.
  • 12:00
    Unioniştii: Negruzzi, Alecsandri, Kogălniceanu
    Documentar Producător Vasile Arhire Studiolul teritorial Iaşi (redifuzare)
  • 12:30
    Omul şi timpul
    * Ediţie specială dedicată Unirii Principatelor Române de la 24 ianuarie 1859 Invitaţi: lect. univ. dr. Alin Victor Matei, prodecan Facultatea de Istorie, Universitatea Bucureşti şi George Damian, jurnalist şi istoric La 162 de ani de la Unirea Principatelor Române, am discutat despre contextul diplomatic european care a favorizat Unirea Principatelor, precum şi rolul Franţei şi al lui Napoleon al III-lea în realizarea Unirii din 1859. Prezentator Rafael Udrişte Producător Ruxandra Ţuchel (redifuzare)
  • 13:10
    Europa mea
    Moderator Gabriel Giurgiu Realizator Gabriel Giurgiu Producător Tatiana Ţarfulea
  • 13:35
    România… în bucate
    * Cu tigaia'n spate *Maratonul ciorbelor de iarnă Emisiune realizată de TVR Cluj Prezentator Dan Pavaloiu Realizatori: Radu Puscas si Dan Pavaloiu Jurnalist Catalin Blebea Producator Cristina Murgu Producător delegat Alexandra Tiniche (redifuzare)
  • 14:00
    Telejurnal
    *Ştiri Prezintă: Loredana Iordache, Alina Stancu Translator mimico gestual Laura Ioana Producători: Codruţa Marinescu / Anamaria Panait Transmisiune directă ACEST PROGRAM SE ADRESEAZĂ ŞI PERSOANELOR CU DEFICIENŢE DE AUZ Sport *Montaj Meteo *Montaj
  • 14:50
    Vorbeşte corect!
    Cuvinte româneşti şi Unirile românilor Jurnalist Iulia Ioaniţoaia. Producători si realizatori: Radu Dănilă, Cristina Dănilă
  • 15:00
    A doua emigrare
    Emisiunea prezintă poveştile de viaţă ale unor români care după ani munciţi în străinătate s-au întors în ţară. In România trebuie să treacă printr-un alt proces de reintegrare, practic trăiesc o a doua emigrare. Producător Aura Dobre (redifuzare)
  • 15:30
    Serial TV
    * Primăverii *Sezon 1 Episodul 11 România 2018 Distribuţie : Maia Morgenstern, Diana Cavallioti, Dragoş Huluba, Alex Conovaru şi Corina Dănilă Scenariul Octavian Strunilă Regizor Laurenţiu Maronese O comedie spumoasă în care chimia între actori este perfectă, iar momentele amuzante se ţin lanţ. Mătuşa Florina, interpretată de actriţa Maia Morgenstern, aduce în casa ei din Primăverii doi nepoţi, alături de familiile lor. Pentru a deveni moştenitorii imobilului estimat la 3 milioane de euro, aceştia trebuie să stea alături de ea 10 ani şi să se supună regulilor casei. Producător tv Ştefan Stănescu
  • 16:00
    România s-a născut la Iaşi
    * Ediţie specială dedicată Zilei Unirii Principatelor Române Emisiune realizata de Studioul TVR Iasi
  • 16:55
    Carte de citire
    *Studioul teritorial Cluj Realizator Mihaiela Ilea
  • 17:00
    Editie specială
    * Pandemie Covid 19 Producători: Delia Nicola, George Tudor Transmisiune directă
  • 18:00
    Telejurnal Moldova
    Prezentatori: Carina Muller, Vadim Cheptanaru Producători: Irina Bejenaru, Ruslan Grabari Translator mimico gestual Transmisiune directă ACEST PROGRAM SE ADRESEAZĂ ŞI PERSOANELOR CU DEFICIENŢE DE AUZ
  • 18:55
    Secolul 22
    Realizator Bogdana Pascal
  • 19:00
    Unirile românilor
    * Unirea Principatelor Române-24 ianuarie 1859 Producător Radu Găină (redifuzare)
  • 19:55
    Mic portret de mari romance
    * Ştefania Mărăcineanu Realizator Cornel Mihalache
  • 20:00
    Telejurnal
    *Ştiri Prezintă Radu Andrei Tudor Producători: Violeta Iorgulescu / Diana Anghel Transmisiune directă *Sport *Meteo
  • 20:50
    Zi de zi cu părintele Constantin Necula
    Producător Victor Dochia
  • 20:57
    Sanătate, România!
  • 21:00
    Referendum
    *cu Mihai Rădulescu (I) Referendum este un program de dezbatere pe teme de actualitate şi larg interes public, construit sub forma unei competiţii între doua tabere-confruntare jurizată de telespectatori. Producător Ruxandra Ţuchel Transmisiune directă
  • 21:55
    Referendum
    *cu Mihai Rădulescu (II) Producător Ruxandra Ţuchel Transmisiune directă
  • 22:50
    Discover Romania
    * Grigore Vasiliu Birlic Realizator Dan Paul Ionescu Producători Cecilia Melinescu şi Diana Ilica
  • 23:00
    Uniţi în cuget şi-n simţiri
    * Studioul teritorial Iaşi Program de relevare a artelor în vremea Unirii (redifuzare)
  • 00:00
    Luminiţa de la miezul nopţii
    Redactor Cristina Rădulescu Realizator Luminiţa Velciu Transmisiune directă
  • 01:00
    Cu capu-n zori
    * Editie speciala Partea I Prezintă: Anca Mazilu şi Bogdan Stanescu Producător Horatiu Rusu
  • 01:45
    Cu capu-n zori
    * Editie speciala Partea a II-a Prezintă: Anca Mazilu şi Bogdan Stanescu Producător Horatiu Rusu
  • 02:35
    A doua emigrare
    Emisiunea prezintă poveştile de viaţă ale unor români care după ani munciţi în străinătate s-au întors în ţară. In România trebuie să treacă printr-un alt proces de reintegrare, practic trăiesc o a doua emigrare. Producător Aura Dobre
  • 03:00
    Telejurnal
    *Ştiri Prezintă Radu Andrei Tudor Producători: Violeta Iorgulescu / Diana Anghel Sport *Montaj Meteo *Montaj
  • 03:50
    Zi de zi cu părintele Constantin Necula
    Producător Victor Dochia
  • 03:55
    Sanătate, România!
  • 04:00
    Teatru TV
    * Povestea Unirii de Tudor Şoimaru Adaptare TV de Constantin Paraschivescu şi Eugen Todoran În distribuţie: Traian Stanescu, Elena Albu, Teofil Vilcu, Gheorghe Cozorici, Ion Marinescu, Tudor Gheorghe, Boris Ciornei, Ion Pavlescu, Ileana Cernat, Adrian Georgescu Regia artistica Eugen Todoran Redactor George Mladen