loader
Foto

Galerie foto

„Fraţii Jderi”, în topul celor mai vizionate filme românești

TVR Internațional a difuzat sâmbătă, 11 mai, de la ora 23:30, „Frații Jderi” (România, 1974), după romanul omonim al lui Mihail Sadoveanu. Printre scenariști se numără și fiica marelui scriitor, Profira Sadoveanu.

 

Filmul românesc la TVRi

Filmul semnat de regizorul Mircea Dragan în 1974, „Fraţii Jderi”, urmărește faptele apropiaților domnitorului Ștefan cel Mare (Gheorghe Cozorici) și implicarea lor în misiunile pe care le primesc. Firului narativ i se adaugă bătălii impresionante, trădări și povești de iubire.

Ecranizare a primei părți a romanului „Frații Jderi” și anume „Ucenicia lui Ionuț”, producția prezintă istoria României de la începuturile secolului al XV–lea. Personajul principal este Ionuţ (Sebastian Papaiani), fiul cel mic al comisului Jder (Geo Barton), om de încredere al domnitorului. El se îndrăgosteşte de Nasta (Valeria Marian), fiica unui boier, şi concurează pentru afecţiunea ei cu Alexandrel (Ştefan Velniciuc), chiar fiul domnitorului. Dorul de Nasta îi dă avânt lui Ionuţ, care împreună cu fraţii lui îşi pune viaţa în slujba Moldovei.

Sebastian Papaiani a învățat să călărească în trei zile

Actorul Sebastian Papaiani a fost distribuit în rolul principal fără a susține nicio probă de interpretare. În perioada filmărilor, Papaiani avea 37 de ani și nu a vrut inițial să joace, simțindu-se prea bătrân pentru a interpreta un personaj în vârstă de 18 ani. În plus, el nu mai călărise până atunci și a trebuit să învețe în trei-patru zile pe hipodromul din București. Despre filmări actorul mărturisea că a fost convins de regizorul Mircea Drăgan să accepte rolul și i-a fost mai greu doar în prima zi. S-a acomodat repede, învățând să facă „pe micul copil, în mișcare, în vorbire, în privire, în gest, în mirare, în călărie, în joacă cu calul, pe lângă cal”.

Distribuția reunește nume mari ale scenei și filmului românesc: Gheorghe Cozorici, Sebastian Papaiani, George Calboreanu, Toma Dimitriu, Geo Barton, Sandina Stan, Iurie Darie, Emanoil Petruț și Florin Piersic. Filmările au fost realizate în comuna Mitocu Dragomirnei (județul Suceava), precum și la Rezervația de zimbri de la Vânători-Neamț. O secvență de completare a fost filmată la 8 ianuarie 1974, la Hanul Ancuței.

Sute de oameni au făcut figurație

Pe lângă actori, figurația a fost impresionantă. La realizarea filmului au colaborat peste 400 de bărbați și femei din sat, precum și peste 200 de elevi de la școala din localitate. Tătarii aduși din Dobrogea pentru filmări au fost găzduiți de familiile de gospodari din sat. Au fost aduse cirezi de bovine și turme de oi, cărora li s-au construit adăposturi.

Milioane de spectatori

Recenziile critice din perioada lansării filmului au fost mixte, dar „Frații Jderi” a avut parte de un mare succes de public. În cinematografele din România a fost vizionat de aproape 6 milioane de spectatori, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31.12.2007 alcătuită de CNC. Producția se află astfel pe locul 20 în topul celor mai vizionate filme românești din toate timpurile, după cum atestă un comunicat din 2006 al Uniunii Autorilor și Realizatorilor de Film din România.

8:35 Drumuri aproape

*Studioul teritorial TVR Timişoara

Realizator şi producător Diana Bogea

9:00 Deceniul ascuns

*Episodul 3: Artistul neoficial în anii '80

În episodul III al serialului documentar Deceniul ascuns ne întâlnim cu Ion Grigorescu, un artist „paradoxal”, „vizionar” și „inclasabil”, așa cum l-au caracterizat criticii de-a lungul ultimilor 35 de ani. El nu este doar un artist vizual sofisticat, ci și un teoretician al artei, așa cum reiese din interviurile și jurnalele sale personale, în care găsim oceane de idei originale și provocatoare. Desenul, scrierea și fotografia se împletesc și se completează reciproc în opera sa. Ascensiunea ca vedetă a artei contemporane românești a început în anii '80, când dispariția sa de pe simeze i-a conturat, treptat, statutul de conștiință politică și social-misionară, declanșând un proces de mitizare care continuă și astăzi. În episodul III, Grigorescu retrăiește activitatea sa din anii '80, crâmpeie din viața unui artist care nu putea produce artă pe placul regimului, izolându-se în atelier și producând „artă pentru sine”.

Realizator şi producător Ruxandra Ţuchel

(Reluare)
 
România face bine: Pasiune; Înfașurat în ape; Vocea Deltei în Cheia Sol

O să cunoaștem un cercetător specializat în domeniul acvatic, un solist pasionat de bărci șu un meteorolog care face fotografii și trăiește la ...

Soluții naturale pentru depresiile sezoniere

Soluții naturale pentru depresiile sezoniere

publicat: joi, 17 iulie 2025

Relația dintre sănătate și mediu este una profundă, dar adesea neglijată. Întoarcerea către natură nu este un gest de relaxare, ci o necesitate ...

Peșterile și încălzirea globală

Peșterile și încălzirea globală

publicat: miercuri, 16 iulie 2025

Ce ne spun peșterile despre climă? Dar despre oameni...? În ce ritm se topesc ghețarii? Cu cât a crescut nivelul mărilor? Ce se-ntâmplă cu ...

 

#tvri