loader

Filmele săptămânii 31 octombrie - 6 noiembrie, la TVR MOLDOVA

În 4, 5 şi 6 noiembrie, TVR MOLDOVA difuzează, de la ora 22:00, trei filme în regia lui Emil Loteanu. Vineri „Poienile roșii” (1966), sâmbătă „Această clipă” (1986), duminică „Lăutarii” (1971).

 

Pe 18 aprilie 2016 s-au împlinit 13 ani de când a trecut în nefiinţă actorul, regizorul, scenaristul, poetul şi scriitorul Emil Loteanu. Născut în 1936 în Clocuşna, judeţul Hotin, azi raionul Ocniţa din Republica Moldova, este considerat „cel mai bun regizor al secolului XX din cinematografia moldovenească”.

Iată câteva din filmele semnate de el ca regizor: „Poienile roșii” (1966), „Lăutarii” (1971), „Șatra” (1975), „Gingaşa şi tandra mea fiară” (1978), „Anna Pavlova” (1983) şi „Luceafărul” (1986), „Această clipă” (1986).

Vineri, 4 noiembrie, ora 22.00 - „Poienile roșii”, 1966

Dramă. Cu: Svetlana Toma, Grigore Grigoriu, Viktor Chutak, Victor Voinicescu, Mihail Bădiceanu

După ocupaţia ruso-sovietică din 1940, „Poienile roșii” este primul film artistic turnat la Chişinău despre sufletul, valorile, tradiţiile milenare ale Neamului nostru. Este o dramă în spiritul baladei Mioriţa, drama unor ciobani, care, din cauza arşiţei cumplite, riscă să-şi piardă oile, bucata de pâine, sursa de existenţă.

Este, totodată, un film cu substrat istoric. Mânarea turmelor de oi spre poalele Carpaţilor salvatori, de unde descălecase în vremi fără memorie Dragoş Vodă. Este şi o frumoasă poveste de dragoste.

„Scenaristul şi regizorul Emil Loteanu e un sensibil, frământă cu pasiune plămada faptelor şi întâmplărilor alese pentru a le organiza estetic, în poem, are un ascuţit simţ al vieţii, al psihologiei şi filosofiei populare.” (Florian Potra, 1971 - Săptămâna culturală a capitalei)

Vara uscată a distrus pasunile kolkhozului. Pentru a salva oile, ciobanii au decis să le conducă în câmpurile roșii. Ele sunt trimise într-o călătorie lungă însoţite de un reporter tânăr Andrei şi tânăra Ioana, care este de mult îndrăgită de păstorul Sava.

Sâmbătă, 5 noiembrie, ora 22.00 - Această clipă, 1968

Lirico-poetic. CU: Sagaidac Maria, Sotchi-Voinicescu Mircea, Mihai Volontir, Gheorghe Dimitriu, Svetlana Toma, Gerardo Fernandez

Filmul este realizat în manieră poetică. Are ca subiect războiul civil din Spania. Mihai Adam, romantic din fire, a plecat pe front unde a luptat şi a murit pentru Spania, el fiind din Basarabia.

Duminică, 6 noiembrie, ora 22.00 - Lăutarii, 1971

Dramă. Cu: Serghei Lunchevici, Galina Vodniaţkaia, Willy Musoian, Grigore Grigoriu, Svetlana Toma

Toma Alistar, violonist cu har şi conducător al unei cete de lăutari din Basarabia, este ocolit de noroc în dragoste. Deşi talentul i-a adus aprecierea ţarului şi a altor personalităţi ale vremii, precum şi bogăţii peste aşteptările unui lăutar, el îşi risipeşte averea şi viaţa căutându-şi cu disperare iubirea tinereţii, pe frumoasa Leanca. Familia ei îi despărţise din fragedă tinereţe şi o măritaseră pe Leanca pe când Toma era plecat în turnee.

„Este o poveste despre destinele acelui substrat care ne spune să fim cine suntem, deoarece lăutărismul a fost una din caracteristicile neamului nostru. Filmul conţine o mare dramă despre soarta noastră. Au mai fost regizori care au găsit metode să spună mari adevăruri despre noi şi existenţa noastră în timp.” (Larisa Ungureanu)

FILMELE TALE DE ACASĂ, LA TVR MOLDOVA!

***

TVR MOLDOVA este postul Televiziunii Române cu emisie în Republica Moldova. Televiziunea Română a lansat, în decembrie 2013, grila dedicată publicului din Republica Moldova, despre care puteţi citi mai multe detalii AICI.

16:30 Exclusiv în România

*Pecica, poveşti de bun gust

Echipa Exclusiv în România explorează hotarul de Vest al României.

Cristi Tabără și Cristina Șoloc ajung foarte aproape de granița cu Ungaria, în județul Arad, mai exact în Pecica, un oraș în plină dezvoltare, cu povești și tradiții care merită prezentate.

Mai întâi aflăm povestea fântânii Momac, denumită astfel după numele unui primar de la 1897-fântână care funcționează în continuare și care, la vremea respectivă, deținea un record ieșit din comun: un foraj adânc de 341m și un debit de 33 de litri/ minut. O lucrare spectaculoasă atât în trecut, cât și în prezent, o adevărată operă de artă și un punct de socializare pentru localnici Oamenii vin să ia apă de aici și mai schimbă impresii. Apoi, aproape de fântână, mergem să vedem și stejarul regelui Mihai-un copac care a fost plantat de directorul școlii maghiare, la vremea respectivă, în cinstea nașterii moștenitorului tronului României-Mihai întâi. Copacul are o poveste interesantă: a fost protejat de a lungul timpului, pentru că la un moment dat, când s-a sistematizat centrul vechi, comuniștii au vrut să taie toți copacii din zonă, iar localnicii au făcut un fel de zid viu ca să-l protejeze, evident iritând autoritățile comuniste.

Unul dintre locurile de neratat din Pecica este Centrul de Vizitare, care este și primul muzeu digital permanent din țară, aflat într-o clădire avangardistă, unică în România, inspirată după opera „Miracolul” de Brâncuși. Este locul perfect pentru a afla despre istoria și tradițiile comunității, într-un mod amuzant și modern, Centrul fiind echipat cu ecrane touchscreen, proiectoare 3D, o bicicletă interactivă, care utilizează energia creată prin pedalare, pentru derularea pe ecran a inregistrărilor traseelor de bicicleetă sau aeriene din Lunca Mureșului, precum și un cuptor autentic, funcțional, din cărămidă arsă. Afară sunt amplasate mese și scaune, iar umbra clădirii dă ora exactă, prin proiectarea pe ceasul solar amenajat în jur.

De asemenea, dacă tot ne aflăm în Pecica, evident că nu putem uita de faimoasa Pită de Pecica-specialitate locală, care are un brand protejat la nivelul Uniunii Europene, așa că intrăm într-o fabrică unde această pâine tradițională este preparată după o rețetă transmisă din generație în generație și este cu adevărat o reprezentare culinară a locului, a comunității. Așa că dacă ajungeți aici să nu cumva să nu gustați din această emblemă a orașului Pecica.

Și vă mai recomandăm ceva, pe lângă faimoasa Pită de Pecica: un soi de bucătărie, de hotar sau chiar transfrontalieră (sunt doar vreo 5 km, în linie dreaptă până în Ungaria), ca să vedeți ce înseamnă, de exemplu, o tocăniță de vită făcută româno-ungurește, la taverna orașului, pentru că există un specific al bucătăriei de aici, care chiar merită descoperit.

Apoi, aproape de Pecica, la Bezdin, vizităm o mănăstire sârbească, de la 1690. În tot Banatul, sârbii au avut și au în continuare reprezentarea lor bisericească, iar la mănăstirea de la Bezdin, care se reconstruiește acum, există și o mini comunitate de călugări ortodocși sârbi, veniți din Serbia, ca să contribuie la ortodoxia sârbească locală.

Prezintă: Cristina Şoloc şi Cristian Tabără

Jurnalist Cristina Madgearu

Realizator Cristian Tabără

Producător Marin Găbudean

(Reluare)

17:20 Un zâmbet 16:9

Producător Răzvan Petrişor

 
Strategii inovative de export şi investiţii publice

Investiţiile, indiferent de provenienţa capitalului, străin sau românesc, sunt caracteristici ale unui mediu de afaceri sănătos. Măsurile ...

România face bine: Orașul subteran - metroul bucureștean/ Comunitatea Ride&Ride

Dincolo de știrile de fiecare zi, există o altfel de Românie construită din inițiativă, responsabilitate, oameni care își fac meseria. Este ideea ...

 Destine ca-n filme: In memoriam Ioan Luchian Mihalea

Una dintre cele mai controversate crime ale anilor '90 ni l-a luat, la doar 42 de ani, pe unul dintre cei mai îndrăgiți artiști ai perioadei ...

 

#tvri