Cel care în temeiul legii, al unui contract ori al unei hotărâri judecătorești este obligat să supravegheze un minor sau o persoană pusă sub interdicție răspunde de prejudiciul cauzat altuia de către persoanele din urmă.
Răspunderea subzistă chiar în cazul când făptuitorul, fiind lipsit de discernământ, nu răspunde pentru fapta proprie. Cel obligat la supraveghere este exonerat de răspundere numai dacă dovedește că nu a putut împiedica fapta prejudiciabilă.
În cazul părinților sau, după caz, al tutorilor, dovada se consideră a fi făcută numai dacă ei probează că fapta copilului constituie urmarea unei alte cauze decât modul în care și-au îndeplinit îndatoririle decurgând din exercițiul autorității părintești.
Avocatul Dan Laurențiu Stoicescu aduce lămuriri și explicații pe înțelesul tuturor pentru cele precizate mai sus.
La rubrica Info, avocatul Maria Ramona Bodescu oferă informații despre procedura de pensionare în Spania.
***
Emisiunea se difuzează şi online pe TVR+.
Moderator: Angela Avram
