Partea a doua a interviului acordat de microbiologul Vania Atudorei jurnalistului TVRi, Sandrino Gavriloaia, continuă dezvăluirea unor enigme și probleme apărute în evoluția pandemiei COVID-19.

Profesorul Dr. Vania Atudorei este expert internațional ONU și Banca Mondială pentru țări din Africa, ACDI (Agenția Canadiană de Dezvoltare Internațională): Maroc, Mauritania, Senegal.

Sandrino Gavriloaia, jurnalist senior TVR Internațional:

Un articol recent afirma că est-europenii ar fi mai puțin expuși actualului virus pandemic decât vesticii. Potrivit geneticienilor din Gand, Belgia, diferența acestui polimorfism particular, ar urca până la 40% în favoarea esticilor. După statisticile la zi, Estul Europei stă mai bine decât Occidentul, dar ce este adevărat din toată această particularitate genetică?

Profesor Dr. Vania Atudorei, microbiolog:

Am citit acest articol publicat la Universitatea din Gand. Cred că, în Europa de Vest, numărul de teste este mai mare decât cel din Europa de Est și de aceea cifrele apar și ele mai mari în Vestul Europei.

În unele state din vestul continentului (și nu vorbesc de țările mari), cifrele sunt comparabile, așa cum e cazul în unele țări scandinave. De exemplu, Norvegia și Finlanda, care au câte 5,5 milioane de locuitori, înregistrează 200 de decese. În alte țări, dar din Europa de Est, cifra deceselor depășește Norvegia și Finlanda. De exemplu, în Republica Moldova, la 3,5 milioane de locuitori sunt raportate 128 de decese, Ungaria, la 10 milioane de locuitori, are 351 de decese, România, la 19,5 milioane de locuitori, are 827 decese (sunt datele aflate la îndemână în ziua redactării interviului). Poate că ar trebui să privim și să înțelegem statisticile mai rezervat.

Inițial, toate decesele din spitale și din căminele de bătrâni erau automat înregistrate și raportate ca și cazuri de COVID-19, fără depistare confirmată și fără autopsii, ceea ce era incorect și falsifica datele reale. Este pentru prima oară când într-o epidemie sau pandemie cifrele se fac publice zilnic. Statisticile OMS arată că în fiecare an, mor de gripă peste 500.000 de persoane (650.000 după Center for Disease Control – CDC din SUA), iar aceste cifre nu se publică în fiecare zi, în cazul gripei anuale. În realitate, cifra este mai mare, deoarece nu toate cazurile, din toate țările, sunt înregistrate și nu toți bolnavii merg la spitale. Mă întreb: de ce nu se publică și în cazul gripei cifre zilnice?

Pe 04 mai 2020 erau înregistrate 246.000 de decese atribuite acestui coronavirus în lume, din care 3.854 în Canada și 827 în România, conform datelor oficiale publicate în dimineața zilei respective. Se confundă numărul de cazuri confirmate (depistate prin teste) cu cazurile reale, ori un lucru este evident: cu cât se fac mai multe teste, cu atât se descoperă noi cazuri. Numai că, printre aceste rezultate, mai sunt și unele false. Iar printre persoanele pozitive există 2 cazuri: care nu au simptome și care au simptome.

Printre cei cu simptome, există 4 cazuri diferite: cei care se vindecă acasă (majoritatea, în jur de 80%), cei care au simptome și necesită spitalizare, cei care au simptome grave și sunt internați la terapie intensivă, dintre care o parte se vindecă și o parte (vârstnici și cu diverse probleme cronice de sănătate), din nefericire, mor sau sunt condamnați la moarte din lipsă de aparatură sau de tratamente adecvate, așa cum s-a întâmplat în Italia sau în alte țări, din păcate. Acolo, dacă la un spital mai există numai un aparat de oxigenare și e de ales între un bătrân și un tânăr, atunci bătrânul este lăsat să moară, deși ar putea fi salvat, ceea ce constituie o politică de catastrofă și un triaj preferențial.

Sandrino Gavriloaia, jurnalist senior TVR Internațional:

S-au înregistrat multe bizarerii la acest virus, iar printre aceste ciudățenii se numără: contaminarea prin lacrimile unui bolnav sau prin flori care pot fi purtătoare de coronavirus, pigmentarea pielii unor bolnavi (este cazul unor medici chinezi infectați a căror piele s-a închis puternic la culoare), protejarea împotriva virusului prin nicotină (la începutul pandemiei se credea că fumătorii sunt printre cei mai expuși), pacienți depistați pentru a IV-a oară ca pozitivi sau rezistența deosebită a coronavirusului care a fost găsit în apele reziduale din Roma, Milano și Paris. COVID-19 mai are și alte enigme, dar să ne așteptăm și la alte bizarerii, mai mult sau mai puțin explicabile?

Profesor Dr. Vania Atudorei, microbiolog:

Sunt multe speculații sau coincidențe care sunt asociate cu acest tragic eveniment. Lacrimile conțin un antibiotic natural numit lizozim care are acțiune antibacteriană și antivirală și astfel ochii sunt protejați de infecții.

În februarie 2020, în "New England Journal of Medicine", revista științifică a celebrei Universități Harvard, s-a publicat rezistența acestui virus: în aer - 3 ore, pe cupru și pe carton - între 4 și 24 de ore şi până la maximum 3 zile pe plastic și oțel inoxidabil.

Pigmentarea pielii poate fi cauzată de unele interfențe de substanțe medicamentoase, nu este un simptom caracteristic. Nicotina este alcaloidul din tabac ce provoacă dependența de țigări, nu are proprietăți antimicrobiene. Este adevărat că în tutun există vreo 7.000 de substanțe chimice, dar dacă țigările ar fi avut, într-adevăr, efecte antimicrobiene, ar fi fost de mult folosite în medicină.

Virusul nu supraviețuiește în apa potabilă din cauza clorului.

Pentru cei vindecați și reinfectați poate fi vorba de rezultate false de analiză sau de o nouă tulpină. De asemenea, virusul se poate reactiva (dar nu la toate persoanele), așa cum este cazul virusului de varicelă, care poate să reapară și să dea Zona Zoster sau cazul virusului de herpes.

Sandrino Gavriloaia, jurnalist senior TVR Internațional:

Sunt specialiști care afirmă că actuala pandemie ar putea dura și doi ani, cu mai multe cicluri. Cam așa s-au manifestat și pandemiile din vechime (ciuma sau varicela antonină, marea ciumă londoneză din 1665, ciuma lui Caragea), dar e cazul să ne pregătim pentru un al doilea val al molimei, în toamnă-iarnă 2020-2021?

Profesor Dr. Vania Atudorei, microbiolog:

Dacă luăm exemplul unui alt coronavirus, SARS (sindromul respirator acut sever), el a durat un an, din mai 2003 și până în mai 2004, în 29 de țări și cu foarte puține cazuri ulterioare. În Singapore a durat până în mai 2004, însă primele cazuri din China apăruseră în noiembrie 2002. Următorul episod de coronavirus a fost MERS-COV apărut în Arabia Saudită, în septembrie 2012 și a durat până în 2013 (cu o scurtă revenire în 2015 în Coreea de Sud, dar cazurile au fost stopate atunci în spitale). În ambele situații, majoritatea deceselor s-a înregistrat la persoane de peste 65 de ani, cu comorbidități (boli cronice asociate). Este drept că aceste cazuri nu au avut anvergura pandemiei actuale. Tocmai pe aceste exemple recente și asemănătoare, fiind vorba și de aceeași familie de virusuri ce provoacă aceleași pneumonii infecțioase, se bazează predicțiile actuale pentru doi ani.

Dar asta nu înseamnă doi ani cu aceeași intensitate, ci doi ani cu o curbă care, după ce atinge un vârf și un platou, va coborî până la dispariție, iar această pantă descendentă a curbei există deja în unele țări, precum Coreea de Sud unde, la o populație de 52 de milioane de locuitori, s-au înregistrat numai 254 de decese. Dar, desigur că cei trei factori combinați: imunitatea celor care au avut deja infecția, stabilirea unei scheme de tratament terapeutic eficient și confirmat, precum și un vaccin, ar putea scurta această pandemie cu mult sub doi ani.

Sandrino Gavriloaia, jurnalist senior TVR Internațional:

O problemă deosebit de gravă, prezentă în atenția marilor companii de știri este proveniența virusului. Îndeosebi media de pe continentul american dezbate această ipoteză. Este boala COVID-19, provocată de un virus artificial? Sau poate că a fost numai manipulat genetic, fiind, de fapt, un virus recombinat?

Profesor Dr. Vania Atudorei, microbiolog:

Ceea ce este alarmant e că acest virus conține gene ale virusului HIV, gene descoperite de profesorul Luc Montagnier, laureat al Premiului Nobel pentru Medicină în anul 2008 și care, în 1983, a descoperit virusul HIV-SIDA la Institutul Pasteur din Paris. Aceasta deoarece secvențe din acidul nucleic ARN al virusului HIV-SIDA au fost găsite, în mod ciudat și neașteptat, în acidul nucleic ARN al coronavirusului care provoacă COVID-19.

Deci, se pare că în China au vrut să facă un vaccin contra SIDA și au luat un coronavirus, care este tot un retrovirus ribovirus, ca și HIV, și l-au recombinat și l-au scăpat în populație, accidental sau, poate, intenționat, nu știm. Lăsând la o parte tentația de a specula și teoriile conspiraționiste, cred că mulți își pun o întrebare legitimă: dacă acest virus exista, deja, în natură de mai mult timp, la animale precum liliacul, pangolinul sau șarpele, atunci de ce a apărut tocmai acum??! China este un stat comunist, iar noi, românii, știm foarte bine cum este cu cenzura și controlul politic asupra oricărui incident.

De exemplu, prietenii mei din Cuba mi-au spus că, uneori, acolo există cazuri de holeră, dar nu sunt publicate pentru a nu dăuna turismului. Sau să ne amintim de catastrofa nucleară de la Cernobîl din 26 aprilie 1986, ținută secretă timp de 3 zile. Gravitatea accidentului a fost recunoscută abia peste 3 săptămâni, de către Gorbaciov. Dacă exista transparență de la început, nu mureau 35.000 de persoane.

La începutul lui decembrie 2019, la spitalul din Wuhan deja erau cazuri de Covid-19, iar China le-a raportat la OMS abia pe 3 ianuarie 2020, virusul fiind identificat pe 7 ianuarie, iar carantina instaurată tocmai pe 22 ianuarie. Abia pe 30 ianuarie OMS a declarat pandemia. Deci, după 2 luni. În gestiunea unei catastrofe, epidemii sau pandemii fiecare zi de întârziere în privința decizilor competente, înseamnă decese în plus.

Sandrino Gavriloaia, jurnalist senior TVR Internațional:

Cam peste tot în lume, a existat și poate mai există problema aprovizionării cu diverse produse, de la geluri biocide și dezinfectante, la măști, mănuși sau hârtie igienică ori alte produse de igienă. Evident, nicio țară nu a fost pregătită pentru astfel de sincope în aprovizionare. Ce se poate face în aceste cazuri de criză globală?

Profesor Dr. Vania Atudorei, microbiolog:

Am intrat, ieri, într-o farmacie din Montréal și am rămas în stare de șoc. Se vindea cu 7 dolari canadieni un flacon mic de 70 de ml cu gel dezinfectant cu alcool. Asta face cam 100 $ canadieni litrul, în timp ce fabricarea sa costă de peste 20 de ori mai puțin.

Din cauza speculanților, guvernul Franței a dat o lege de plafonare a prețului la maximum 3 euro pentru 100 de ml de gel dezinfectant cu alcool.

Acest gel a fost inventat în anul 1995, la Spitalul Universitar din Geneva, în Elveția, de către dr. Didier Pittet, împreună cu farmacistul acelui spital, William Griffiths. Autorii au dăruit rețeta gratuit, în anul 2006, Organizației Mondiale a Sănătății, OMS, aflată și ea la Geneva, care a publicat o broșură gratuită pe internet pentru ca toate țările și toți oamenii să beneficieze de ea.

Aveți nevoie numai de 4 materii prime pe care le găsiți ușor: apă, un alcool (o sa îmi spuneți ca nu prea există alcool, acum, în comerț, atunci cumpărați un parfum ieftin, deoarece parfumurile conțin 60% alcool), glicerină (găsiți glicerină sau cremă cu glicerină la magazinele de cosmetice) și apă oxigenată 3%, tot din farmacii. În acest fel, economisiți bani și descurajați și bandiții care vor să facă speculă și profituri. Mai jos aveți două linkuri către site-ul OMS, unde găsiți date utile și un ghid pentru producerea acasă a acestui gel dezinfectant.

Folosirea acestui gel dezinfectant în spitale a redus la jumătate numărul de infecții intraspitalicești pentru că medicii și asistenții nu aveau timp să se spele de zeci de ori pe zi pe mâini, cu apă și săpun, ori aceasta este o metodă rapidă și eficientă.

Ca să încheiem într-o notă, totuși, optimistă, iată câteva episoade amuzante despre acest produs dezinfectant. În Rusia s-a pus în el un colorant și un vomitiv pentru a nu mai fi băut, iar pentru că în Anglia un musulman a spus că religia sa îi interzice alcoolul, atunci alcoolul etilic a fost înlocuit cu alcool izopropilic. Lumea se adaptează noilor realități.

Interviu de Sandrino Gavriloaia