loader
Foto

„Ștefan cel Mare - Vaslui 1475”, filmul cu cea mai impresionantă scenă de luptă

Telespectatorii TVR Internațional au fost invitați sâmbătă, 16 martie, de la ora 23.10, la o producție de excepție: „Ștefan cel Mare - Vaslui 1475”.

 

Filmul românesc la TVRi

În ianuarie 1975, la împlinirea a 500 de ani de la Bătălia de la Podu Înalt, s-a dorit aniversarea evenimentului prin realizarea unor filme despre personalitatea domnitorului Ștefan cel Mare (1457-1504). Momentul a fost marcat prin realizarea producțiilor „Frații Jderi” (1974) și „Ștefan cel Mare - Vaslui 1475” (1975).

Distribuție impresionantă

Filmul istoric românesc în două părți realizat în regia lui Mircea Drăgan, „Ștefan cel Mare - Vaslui 1475”, a fost inspirat în mod liber după volumele al II-lea și al III-lea ale trilogiei istorice „Frații Jderi” de Mihail Sadoveanu. Distribuția este impresionantă, reunind actori apreciați: Gheorghe Cozorici, Gheorghe Dinică, Violeta Andrei, Toma Dimitriu, Sandina Stan, Geo Barton, Ana Széles, Iurie Darie, Sebastian Papaiani, Emanoil Petruț și Florin Piersic. Scenariștii filmului au fost Valeria Sadoveanu (fiica lui Mihail Sadoveanu, ea însăși scriitoare), Constantin Mitru și Mircea Drăgan.

Atât „Frații Jderi”, cât și „Ștefan cel Mare - Vaslui 1475” au avut, în mare parte, aceeași distribuție. Unii dintre actori au primit roluri diferite. Astfel, Gheorghe Dinică a fost medelnicerul Dumitru Crivăț în „Frații Jderi”, iar în al doilea film al seriei l-a interpretat pe sultanul Mahomed al II-lea. Toma Dimitriu a fost arhimandritul Amfilohie Șendrea în „Frații Jderi”, iar în această producție este Stanciul, omul de taină al lui Ștefan cel Mare. Draga Olteanu-Matei, ghicitoarea Raluca, devine moașa Irina, iar Colea Răutu Grigore Gogolea, în producția din 1974, devine Soliman-Pașa în „Ștefan cel Mare - Vaslui 1475”.

30.000 de persoane în figurație

Filmările au început la 15 ianuarie 1974 și au durat 46 de zile. Bătălia de la Podu Înalt a fost filmată la 30 martie 1974 în zona Vasluiului, cu 30.000 de persoane în figurație, „cea mai importantă scenă de masă realizată în cinematografia românească” (revista „Cinema”, nr. 4/1974). Restul filmărilor au fost realizate la Rupea, Brăila, Cetatea Neamțului, Castelul Peleș, Suceava, Dragomirna, Arbore, Sighișoara, Bran, Făgetu, București, Căldărușani, Prejmer, Făgăraș, Brașov, Cluj și Sibiu. La montaj au fost adăugate și două secvențe din filmul Frații Jderi: solia lui Iusuf Ceauș și ședința Sfatului Țării în care Ștefan cel Mare propune ridicarea la luptă a întregii țări.

Locul 10 în Topul celor mai vizionate filme românești

Lansarea a avut loc în două etape: avanpremiera la 3 ianuarie 1975 și premiera de gală la București în 6 ianuarie 1975. Filmul „Ștefan cel Mare - Vaslui 1475” a avut parte de un mare succes de public la cinematografele din România, fiind vizionat de 7.372.215 de spectatori, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei.

O parte a criticilor cinematografici au spus că opera sadoveniană a fost tratată superficial în film, dar publicul a apreciat producția care se află pe locul 10 în Topul celor mai vizionate film românești din toate timpurile, după cum atestă un comunicat din 2006 al Uniunii Autorilor și Realizatorilor de Film din România.

12:00 A doua emigrare

*Ionuţ Apetre

Într-un atelier din Câmpina, îl cunoaştem pe Ionuţ Apetre, inginer în industria lemnului, care încearcă să descopere noi forme şi obiecte în spaţiul în care lucra tatăl lui. Anii de muncă în Italia şi Franţa l-au inspirat să revitalizeze proiectul familiei, un proces care nu a fost simplu şi pentru care este nevoie de o adaptare continuă la viaţa economică din micul oraş de provincie.

Realizator şi producător Alina Avramescu

(Reluare)

12:30 Prezenţe româneşti

*Franţa (III)

*Sophie Negropontes, Paris

A treia ediție din noul sezon “Prezențe românești” continua incursiunea printre povești și destine pariziene. Irina Luca a stat de vorbă cu Sophie Negropontes, proprietara unei galerii de artă în inima Parisului, pe o stradă dintre Muzeul Luvru și Colecția Pinault, iar de anul trecut, a unei noi galerii, la Veneția.

Sophie Negropontes este nepoate generalului Eremia Grigorescu și a Elenei Negropontes, urmașa unor celebri negustori greci. Tatăl său, Dan Eremia Grigorescu, a fost unul dintre cei mai importanți fotografi români-albumele sale au obținut premii internaționale, iar imaginile filmate în anii ’60 au fost difuzate la Televiziunea Română într-un ciclu de emisiuni “Itinerarii europene”.

După ce, în perioada comunistă, toate rudele au fost terorizate de Securitate, întreaga familie a luat viața de la început, la Paris. Sophie a absolvit o facultate de economie, a lucrat un timp la Hong Kong, a făcut marketing pentru produse de lux, iar din 2012 și-a îndeplinit visul de a avea propria galerie.

Realizator şi producător Irina Luca

Coordonator proiect Corina Dobre

(Reluare)
 
Prezenţe româneşti: Victor Velculescu – între două lumi și o singură întrebare: cum se scrie viața?

Luni, 27 octombrie, la 19.30, într-o nouă ediţie “Prezenţe româneşti”, Irina Păcurariu ne face cunoştinţă cu medicul și cercetătorul Victor ...

Revenirea în țară și încercarea continuă de a construi o punte între trecut și viitor

„Oamenii au plecat în străinătate pentru o viață mai bună, dar și pentru disciplina și organizarea de acolo. Eu am apreciat aceste lucruri și în ...

Întoarcerea care vindecă - dr. Elena Cristina Mitrofan

Întoarcerea care vindecă - dr. Elena Cristina Mitrofan

publicat: vineri, 24 octombrie 2025

Medicina înseamnă mai mult decât tratamente și tehnologie. Înseamnă oameni care se întorc Acasă, care aleg să-și pună cunoștințele și experiența ...

 

#tvri