loader
Foto

„Ștefan cel Mare - Vaslui 1475”, filmul cu cea mai impresionantă scenă de luptă

Telespectatorii TVR Internațional au fost invitați sâmbătă, 16 martie, de la ora 23.10, la o producție de excepție: „Ștefan cel Mare - Vaslui 1475”.

 

Filmul românesc la TVRi

În ianuarie 1975, la împlinirea a 500 de ani de la Bătălia de la Podu Înalt, s-a dorit aniversarea evenimentului prin realizarea unor filme despre personalitatea domnitorului Ștefan cel Mare (1457-1504). Momentul a fost marcat prin realizarea producțiilor „Frații Jderi” (1974) și „Ștefan cel Mare - Vaslui 1475” (1975).

Distribuție impresionantă

Filmul istoric românesc în două părți realizat în regia lui Mircea Drăgan, „Ștefan cel Mare - Vaslui 1475”, a fost inspirat în mod liber după volumele al II-lea și al III-lea ale trilogiei istorice „Frații Jderi” de Mihail Sadoveanu. Distribuția este impresionantă, reunind actori apreciați: Gheorghe Cozorici, Gheorghe Dinică, Violeta Andrei, Toma Dimitriu, Sandina Stan, Geo Barton, Ana Széles, Iurie Darie, Sebastian Papaiani, Emanoil Petruț și Florin Piersic. Scenariștii filmului au fost Valeria Sadoveanu (fiica lui Mihail Sadoveanu, ea însăși scriitoare), Constantin Mitru și Mircea Drăgan.

Atât „Frații Jderi”, cât și „Ștefan cel Mare - Vaslui 1475” au avut, în mare parte, aceeași distribuție. Unii dintre actori au primit roluri diferite. Astfel, Gheorghe Dinică a fost medelnicerul Dumitru Crivăț în „Frații Jderi”, iar în al doilea film al seriei l-a interpretat pe sultanul Mahomed al II-lea. Toma Dimitriu a fost arhimandritul Amfilohie Șendrea în „Frații Jderi”, iar în această producție este Stanciul, omul de taină al lui Ștefan cel Mare. Draga Olteanu-Matei, ghicitoarea Raluca, devine moașa Irina, iar Colea Răutu Grigore Gogolea, în producția din 1974, devine Soliman-Pașa în „Ștefan cel Mare - Vaslui 1475”.

30.000 de persoane în figurație

Filmările au început la 15 ianuarie 1974 și au durat 46 de zile. Bătălia de la Podu Înalt a fost filmată la 30 martie 1974 în zona Vasluiului, cu 30.000 de persoane în figurație, „cea mai importantă scenă de masă realizată în cinematografia românească” (revista „Cinema”, nr. 4/1974). Restul filmărilor au fost realizate la Rupea, Brăila, Cetatea Neamțului, Castelul Peleș, Suceava, Dragomirna, Arbore, Sighișoara, Bran, Făgetu, București, Căldărușani, Prejmer, Făgăraș, Brașov, Cluj și Sibiu. La montaj au fost adăugate și două secvențe din filmul Frații Jderi: solia lui Iusuf Ceauș și ședința Sfatului Țării în care Ștefan cel Mare propune ridicarea la luptă a întregii țări.

Locul 10 în Topul celor mai vizionate filme românești

Lansarea a avut loc în două etape: avanpremiera la 3 ianuarie 1975 și premiera de gală la București în 6 ianuarie 1975. Filmul „Ștefan cel Mare - Vaslui 1475” a avut parte de un mare succes de public la cinematografele din România, fiind vizionat de 7.372.215 de spectatori, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei.

O parte a criticilor cinematografici au spus că opera sadoveniană a fost tratată superficial în film, dar publicul a apreciat producția care se află pe locul 10 în Topul celor mai vizionate film românești din toate timpurile, după cum atestă un comunicat din 2006 al Uniunii Autorilor și Realizatorilor de Film din România.

16:30 Info Diaspora

*Ediţia 4

-Drepturile copiilor români ai căror părinți muncesc în afara granițelor tării, interviu cu Rareș Petru Achiriloaie, președintele Autorității Naționale pentru Protecţia Drepturilor Copilului și Adopție

-Rubrica info :

-Cardul European de sănătate, interviu cu Cristina Călinoiu, purtător de cuvânt al CNAS;

-Drepturi şi obligaţii privind libera circulaţie a românilor în străinătate, interviu cu Andreea Jidoveanu, avocat;

-Donaţia. Tipuri de donaţii, interviu cu Ioana Livescu, avocat;

-Drepturile pasagerilor în cazul refuzului la îmbarcare, anulării sau întârzierii prelungite a zborului, interviu cu Tatiana Şoldanescu, avocat;

-Importanţa cadastrului. Recomandarea expertului, interviu cu Dragoă Balanişcu, expert autorizat ANCPI

Producători Aura Iosif şi Angela Avram

17:30 Prezenţe româneşti

*Documente vechi. Memoria vegetala a romanilor din Voivodina.

În Voivodina, patrimoniul cultural îndură condiții vitrege. Vorbim în primul rând despre condițiile naturale, care sunt impuse de o zonă cu o hidrologie aparte: apa din pânza freatică este absorbită de zidurile clădirilor și se transformă, la un moment dat, în agresori ai bunurilor culturale din Banatul sârbesc. Sporii și mucegaiurile, favorizate de umiditatea excesivă din bisericile, muzeele și chiar casele oamenilor, atacă nemilos și hârtia unor cărți bisericești vechi din anul 1600, ce pot fi considerate opere de artă, dar și materialul vegetal din care sunt făcute iile ori alte țesături vechi de peste o sută de ani. Metafora „memoria vegetală” a lui Umberto Eco atrage atenția asupra funcției de tezaurizare și rememorare a ceea ce înseamnă „românesc deosebit de fragil” în Banatul sârbesc.

Realizator şi producător Mihaela Iamandei

(redifuzare)

 
 Izolaţi în România: Viaţa la margine de pădure

Ne-am văzut de ale noastre, timpul a trecut, potecile din munţi sunt încă bătute de oameni buni. Ei sunt aceiaşi, Izolaţi în România. Nu ne ...

Emisiunea TVR 2 „Drag de România mea!”, moderată de Paul Surugiu Fuego, premiată de Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România și Revista Actualitatea Muzicală

Cea de-a 33-a ediție a Galei Premiilor anuale ale revistei "Actualitatea Muzicală", publicație ce apare sub egida Uniunii Compozitorilor și ...

Gala vocilor, într-o nouă ediţie

O nouă gală a sezonului 13 al emisiunii cu drag de România va fi difuzată la TVR 2 sâmbătă 23 noiembrie, de la ora 20:00 și duminică, 24 ...

 

#tvri