Românii din Zaragoza
luni, 09 octombrie 2017
La TVR Internaţional şi online pe TVR+, duminică, 15 octombrie, de la ora 20.50, o nouă filă " Actualitatea TVRi" se scrie în Spania.
Petruse
Alte legături
Actualitatea TVRi

Ediția este disponibilă online pe TVR+.

La Zaragoza, al cincilea oraș spaniol ca mărime, au ales să se stabilească aproximativ 60.000 de străini. Dintre aceştia, peste 35.000 sunt români înregistraţi, dar se spune că numărul lor este chiar mai mare de 50.000.

Şi-au construit o altă viaţă, dar şi o “Românie a lor”. Sunt o comunitate specială. O comunitate care ne-a surprins prin maturitatea ei.

Prima oprire am facut-o la Parohia «Adormirea Maicii Domnului», prima biserică ortodoxă înfiinţată în Zaragoza acum 14 ani. Preot paroh este, din 2003, părintele Aurel Nae.

(w640) Aurel Nae

În cadrul parohiei funcţionează încă din 2004 Şcoala Parohială. În fiecare sâmbătă, copiii din Aragon pot merge şi la Cursurile de limba română organizate de Asociaţia “Acasă” din Zaragoza, unde  mai în joacă, mai în serios, învaţă bine româneşte.

(w640) Alina scoa

Anca şi Emil Popa sunt o tânără familie împlinită, s-au integrat bine, amândoi au făcut dintr-un hobby o mică afacere: fac fotografii şi filmează la evenimente, realizând reportaje, cum le spun ei, în special pentru români.

(w640) Fam Popa

Chiar vis-à-vis de biserica românească din Zaragoza, s-a deschis în primăvară o patiserie; povestea patronilor patiseriei, familia Petruse, este asemănătoare cu aceea a multor români care au încercat să-şi construiască o altă viaţă departe de casă.

(w640) Petruse

Povestea familiei Radu ne-a trezit curiozitatea şi aşa am ajuns la micul lor restaurant.

(w640) Radu

Domnul Ion Radu este o “figură“ printre românii din Zaragoza, a schimbat o “empresă“ de succes cu şorţul de bucătărie atunci când a venit criza şi nu regretă.

(w640) Radu

Pe Zolly Bartha l-am întâlnit la Ziua Comunităţii Româneşti din Aragon. I-am admirat expoziţia, am stat puţin de vorbă şi aşa am ajuns la studioul profesionist care este şi hobby, dar şi un business  profitabil.

(w640) Zoltan

Daniela Bîrsăşteanu este medic cardiolog la Spitalul Clinic Universitar din Zaragoza „Lozano Blesa”. Chiar dacă pacienţii şi colegii o privesc cu multă conside­raţie şi respect, chiar dacă de anul acesta este şi cadru universitar, chiar dacă familia este bine integrată în Spania, Daniela nu exclude din viaţa ei întoarcerea acasă.

(w640) Dr

La Zaragoza, acolo unde trăiesc şi muncesc, conaţionalii noştri sunt adevăraţi ambasadori ai României.

***

Un repotaj de Irina Ifrimache şi Sorin Chivulescu

Emisiunea poate fi urmărită pe TVR+ şi pe tabletă sau mobil.

Descărcați aplicaţiile TVR+ pentru IOS și Android!

  • 17:10
    Eu sunt România!
    *Christian Paraschiv Producător Raluca Tudor
  • 17:20
    Imnul României
    *Paula Seling
  • 17:30
    Arhitectura României Mari
    *Documentar România, 2017 Regia: Radu Nema Documentar despre căutarea identității naționale în domeniul arhitecturii. Arhitecţii români ai sfârşitului de secol XIX şi începutul secolului XX reuşesc să identifice elementele cele mai preţioase din arhitectura vernaculară şi cea bizantină ridicându-le la o demnitate monumentală într-un stil eclectic care se va numi stil neoromânesc sau stil naţional românesc. Arhitectul şi filosoful Augustin Ioan şi cercetătoarea în istoria artei Ada Hajdu ilustrează evoluţia acestui stil-începând cu expoziţia de la Paris din anul 1889 şi până după Marea Unire de la Alba Iulia-şi răspândirea sa în toate regiunile româneşti. Actorul Ion Dichiseanu punctează cu expresivitate poetică spaţiul arhitectural neoromânesc care nu este altceva decât o arhitectură a sufletului românesc, un veritabil simbol al unităţii culturale şi teritoriale desăvârşite prin Marea Unire. Filmul prezintă invazia stilului neoromânesc, de la clădirile rezidenţiale de dimensiuni reduse la monumentalele clădiri publice. Este cu certitudine primul film documentar despre arhitectura premergătoare Marii Uniri şi despre consecinţele pe care aceasta le-a avut asupra eseteticii urbane moderne şi contemporane. Drepturi online: simulcast cu emisia TV exclusiv pe tvrplus.ro
  • 18:00
    Telejurnal Moldova
    Prezentatori: Carina Muller, Vadim Cheptanaru Producători: Irina Bejenaru, Ruslan Grabari Translator mimico gestual Transmisiune directă ACEST PROGRAM SE ADRESEAZĂ ŞI PERSOANELOR CU DEFICIENŢE DE AUZ
  • 18:55
    Secolul 22
    Realizator Bogdana Pascal
  • 19:00
    Articolul VII
    *Ediţie specială dedicată Aniversării Zilei Naţionale a României O ediţie specială despre România, văzută cu alţi ochi, cu gândul la cuvintele lui Eminescu, “patriotismul nu este numai iubirea pământului în care te-ai născut ci, mai ales, iubirea trecutului, fără de care, nu există iubire de ţară”. “Nu poţi iubi patria legat la ochi”, spunea şi poetul Garcia Lorca. De la cel mai bun preşedinte pe care România nu l-a avut, Ion Raţiu, am rămas cu un crez: voi lupta până la ultima mea picătură de sânge pentru dreptul tău de a nu fi de acord cu mine. În Elveţia, arhitecta Sanda Budiş i-a păstrat ţării o iubire sfâşietoare vorbind tot timpul cu Dumnezeu despre ţara sa. Mircea Carp, 98 de ani, jurnalistul de la Vocea Americii şi Europa Liberă, remarca, “m-am născut român şi nu contează unde trăiesc. Şi cel mai bine se vede asta când nu permit, nici măcar în particular, nimănui să spună că îi este ruşine că e român. De ce să îţi fie ruşine? Avem problemele şi defectele noastre, dar şi mulţi oameni care ne fac cinste. Să critici, da. Dar să îţi fie ruşine, eu personal nu accept”. O ediţie despre iubirea pentru România care vine din dorul de ţară de care au fost departe atâta vreme sau din dorinţa de a arăta că sunt multe motive pentru a fi patriot. “Mă fascinează satul românesc. Mă regăsesc în acest loc constant, ferit, neglijat, profund, necăjit, vesel, sărăcit şi crud, căci tot ce înseamnă suflet de om se regăseşte în sat”. Alison Mutler vine la TVR Internaţional şi vorbeşte despre fascinaţia ei pentru limba română, încă din adolescenţă Alison Mutler a studiat limba şi literatura română la University of London iar primele ei reportaje au fost realizate în România, Bulgaria şi Republica Moldova. A debutat în timpul Revoluţiei anti-comuniste din România, pentru un post de televiziune britanic iar în 1991 s-a stabilit definitiv în Romania. 25 de ani a fost corespondent-şef pentru agenţia de presă The Associated Press. Moderator Mihaela Crăciun Jurnalişti: Iulia Popescu şi Marian Nicola Realizator şi producător Mihaela Crăciun înregistrare
  • 20:00
    Telejurnal
    *Ştiri Prezintă Radu Andrei Tudor Producători: Violeta Iorgulescu / Diana Anghel Transmisiune directă *Sport *Meteo
  • 20:50
    Zi de zi cu părintele Constantin Necula
    Producător Victor Dochia
  • 20:57
    Sanătate, România!
  • 21:00
    Mihai Viteazul
    Film * Partea a II-a-Unirea România, 1971 Regia: Sergiu Nicolaescu Scenariul: Titus Popovici Muzica: Tiberiu Olah Cu: Amza Pellea, Olga Tudorache, Irina Gărdescu, György Kovács, Ilarion Ciobanu, Florin Piersic, Mircea Albulescu, Ion Besoiu, Sergiu Nicolaescu Dramă Turcii îi propun domnitorului Mihai Viteazul să încheie un tratat de pace între Înalta Poartă şi Ţara Românească. Mihai refuză oferta tentantă, dorind să unească toate cele trei ţări române: Ţara Românească, Ardealul şi Moldova, unde trăiesc „toţi cei care grăiesc limba neamului meu”. Drept urmare, el porneşte campania din Transilvania, trece Munţii Carpaţi şi învinge în Bătălia de la Şelimbăr din octombrie 1599 oştile nobililor transilvăneni. După victorie, Mihai Viteazul intră în cetatea Alba Iulia, fiind primit ca domnitor al Transilvaniei. Apoi, el se îndreaptă spre Moldova-unde domnea Ieremia Movilă, cu ajutorul polonezilor. În film, lupta dintre armata moldoveană și cea valaho-transilvăneană a lui Mihai nu a mai avut loc, dorinţa moldovenilor de a se uni cu celelalte două ţări determinându-i să dezerteze. Astfel s-a realizat unirea tuturor celor trei ţări române. Mihai Viteazul a fost înscăunat drept „Domn al Ţării Româneşti şi Ardealului şi a toată ţara Moldovei" la Alba Iulia, el fiind recunoscut şi de sultanul otoman ca domnitor al celor trei ţări. Această unire nu a ținut însă prea mult; Mihai Viteazul a fost înfrânt în Bătălia de la Mirăslău, din septembrie 1600. Scăpat cu viaţă, fostul domnitor a plecat la Viena şi Praga, sperând să obţină susţinerea împăratului Rudolf al II-lea. Aceasta a venit abia după ce Sigismund Báthory a renunţat la tratatul de vasalitate faţă de austrieci şi a acceptat protecţia Imperiului Otoman. În aceste condiţii, oştile româno-austriece conduse de Mihai Viteazul şi de generalul Basta au înfrânt oastea Transilvaniei condusă de Sigismund Báthory în Bătălia de la Guruslău, în august 1601, şi Sigismund a fugit din ţară. La ordinele împăratului Rudolf, generalul Basta dispune asasinarea domnitorului român. Mihai Viteazul a fost asasinat la 9 august 1601, pe câmpia Turzii. * 1971-ACIN-Marele Premiu, Premiile pentru: scenariu, interpretare feminină-Ioana Bulcă, interpretare masculină-Amza Pellea, imagine, muzică, coloană sonoră, costume; * 1971-Moscova-Premiul UNIATEC; * 1974-Beaume-Premiul oraşului Beaume. Redactor Marian Nicola Drepturi online: simulcast cu emisia TV, exclusiv pe site-ul tvrplus.ro
  • 22:45
    2 x 65
    Producător de segment Cristina Rădulescu Producător Diana Dumitru Realizator Alexandru Munteanu Coordonator Casa de Producţie Ion Roşioru
  • 22:50
    Imnul României
    *Paula Seling
  • 23:00
    Câştigă România!
    *Ediţie specială Prezintă Virgil Ianţu Regia artistică Larry Maronesse Producător Diana Pascal O producţie TVR2 şi Zucchero Media
  • 23:50
    Noi suntem români
    *Partea a II-a Jurnalist Anamaria Voicu Producător Iuliana Tudor
  • 01:20
    Drumul tatei
    *Documentar Când un bărbat de 77 de ani porneşte pe jos de la Bălţi la Alba-Iulia, cei apropiaţi sunt surprinşi şi se agită. Argumentele lor pentru renunţare nu sunt suficiente în faţa crezului drumeţului. Copiii n-au încotro şi se organizează într-o echipă tehnică care îl asistă timp de 30 de zile în cei 450 de km ai traseului. Ion Mărgineanu i-a parcurs cu hotărâre, dornic de a duce la Alba Iulia, la Serbarea Centeranului Marii Uniri, mesajul de Unire şi în acest veac. Filmul are două poveşti. Una a întâmplărilor de pe parcursul drumului şi o alta a trăirilor profesorului Ion Mărgineanu într-o viaţă zbuciumată, cu împliniri, dar şi cu tristeţi nemărginite. “Drumul tatei” este o confesiune a protagonistului într-o naratiune cinematografică plină de culoare, cu emoţii fireşti, cu oameni buni, cu pesaje dintr-o Românie care merită bătută la pas. O altfel de poveste de iubire. Regizor Violeta Gorgos
  • 03:00
    Telejurnal
    *Ştiri Prezintă Radu Andrei Tudor Producători: Violeta Iorgulescu / Diana Anghel Sport *Montaj Meteo *Montaj
  • 03:50
    Zi de zi cu părintele Constantin Necula
    Producător Victor Dochia
  • 03:55
    Sanătate, România!
  • 04:00
    Mihai Viteazul
    Film * Partea a II-a-Unirea România, 1971 Regia: Sergiu Nicolaescu Scenariul: Titus Popovici Muzica: Tiberiu Olah Cu: Amza Pellea, Olga Tudorache, Irina Gărdescu, György Kovács, Ilarion Ciobanu, Florin Piersic, Mircea Albulescu, Ion Besoiu, Sergiu Nicolaescu Dramă Turcii îi propun domnitorului Mihai Viteazul să încheie un tratat de pace între Înalta Poartă şi Ţara Românească. Mihai refuză oferta tentantă, dorind să unească toate cele trei ţări române: Ţara Românească, Ardealul şi Moldova, unde trăiesc „toţi cei care grăiesc limba neamului meu”. Drept urmare, el porneşte campania din Transilvania, trece Munţii Carpaţi şi învinge în Bătălia de la Şelimbăr din octombrie 1599 oştile nobililor transilvăneni. După victorie, Mihai Viteazul intră în cetatea Alba Iulia, fiind primit ca domnitor al Transilvaniei. Apoi, el se îndreaptă spre Moldova-unde domnea Ieremia Movilă, cu ajutorul polonezilor. În film, lupta dintre armata moldoveană și cea valaho-transilvăneană a lui Mihai nu a mai avut loc, dorinţa moldovenilor de a se uni cu celelalte două ţări determinându-i să dezerteze. Astfel s-a realizat unirea tuturor celor trei ţări române. Mihai Viteazul a fost înscăunat drept „Domn al Ţării Româneşti şi Ardealului şi a toată ţara Moldovei" la Alba Iulia, el fiind recunoscut şi de sultanul otoman ca domnitor al celor trei ţări. Această unire nu a ținut însă prea mult; Mihai Viteazul a fost înfrânt în Bătălia de la Mirăslău, din septembrie 1600. Scăpat cu viaţă, fostul domnitor a plecat la Viena şi Praga, sperând să obţină susţinerea împăratului Rudolf al II-lea. Aceasta a venit abia după ce Sigismund Báthory a renunţat la tratatul de vasalitate faţă de austrieci şi a acceptat protecţia Imperiului Otoman. În aceste condiţii, oştile româno-austriece conduse de Mihai Viteazul şi de generalul Basta au înfrânt oastea Transilvaniei condusă de Sigismund Báthory în Bătălia de la Guruslău, în august 1601, şi Sigismund a fugit din ţară. La ordinele împăratului Rudolf, generalul Basta dispune asasinarea domnitorului român. Mihai Viteazul a fost asasinat la 9 august 1601, pe câmpia Turzii. * 1971-ACIN-Marele Premiu, Premiile pentru: scenariu, interpretare feminină-Ioana Bulcă, interpretare masculină-Amza Pellea, imagine, muzică, coloană sonoră, costume; * 1971-Moscova-Premiul UNIATEC; * 1974-Beaume-Premiul oraşului Beaume. Redactor Marian Nicola Drepturi online: simulcast cu emisia TV, exclusiv pe site-ul tvrplus.ro
  • 05:50
    Să fii român de 10
    Producător Oana Turcu