Secretarul de stat Ana Guțu, Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova din guvernul României, dr. în filologie romanică și profesor universitar, discută cu realizatorul Mihaela Crăciun despre subiecte sensibile de istorie veche și recentă a Basarabiei istorice, care explică situația politică de azi din Republica Moldova. Efectele actuale în plan politic și economic ale intervenției sovietice în Basarabia istorică, punțile de legătură dintre România și Republica Moldova, de la poduri de flori la poduri de piatră, se regasesc printre temele dezbaterii.
De asemenea, de la Suceva, preotul paroh Viorel Vârlan de la Biserica Martirilor „In Memoriam”, povestește despre Turnul Unirii, inaugurat la 4 iunie 2020, cu ocazia Centenarului Tratatului de la Trianon, la Suceava.
Mihaela Crăciun: Vorbim despre valori naționale, despre identitate.
Ana Guțu: Problema identitară din Republica Moldova nici astăzi nu e soluționată. Cei 5o de ani de ocupație sovietică, dar mai cu seamă cei peste 100 de ani de ocupație imperială rusească și-au spus cuvântul. Secolul al – XIX- lea în Basarabia a fost un secol al obscurantismului. Când se formau națiunile europene și luptau pentru libertate și emancipare națională, în Basarabia doar 10% din populație știa să scrie și să citească. Basarabeanul român s-a refugiat în familie pentru că în biserică nu mai auzea vorbă românească […]. Au fost rusificate și numele românești, iar la 1860, în Chișinău apărea pentru prima dată biblia în limba moldovenească. Această distorsionare a realității identitare românești din Basarabia și-a spus cuvântul pentru că s-a făcut prin ținerea populației majoritate românești în ignoranță, prin lipsa accesului la studii. Doar o perioadă scurtă, de numai 22 de ani, a fost perioada României Mari, atunci când în Basarabia s-au deschis cca 3.000 de școli românești, populația a început să aibă acces la educație în limba română, la facultăți și instituții culturale, într-o atmosferă de înflorire economică, intelectuală și culturală. Din păcate a venit ocupația sovietică și s-a pus capăt acestei emancipări naționale, culturale și economice. Timp de 50 de ani, ocupația sovietică n-a făcut decât să aprofundeze această confuzie identitară care persistă și astăzi, pentru că nu prea avem doctrine politice în Republica Moldova, avem politicieni de stânga și de dreapta, opțiunile de stânga sunt cele care sunt asociate cu nostalgia sovietică comunistă și sunt filoruse și pro-estice și opțiunile de dreapta sunt asociate cu opțiunile pro-europene și pro-românești. Sunt divizate geo-politic opțiunile cetățenilor din Republica Moldova, iar cei care sunt filoruși spun că vorbim limba moldovenească și suntem moldoveni, iar cei care sunt filoromâni și proeuropeni spun că vorbim limba română și suntem români.
Urmărind ediția din 10 iunie a emisiunii Articolul VII veți avea ocazia să înțelegeți fermentul istoric al conflictului transnistrean.
Mihaela Crăciun: Spuneați că ați simțit direct, atunci când lucrați la Tiraspol, atitudinea discriminatorie față de cei care vorbeau limba română în public. Este foarte important pentru tinerele generații să cunoască istoria recentă.
Ana Guțu: Zona separatistă din stânga Nistrului, nu o putem numi astăzi altfel. Ei își spun Transnistria, însă nu e corect să se numească astfel, pentru că nu sunt un stat recunoscut în plan internațional, și de fapt este o zonă secesionistă, care a apărut în urma războiului de pe Nistru din 1992. Această zonă secesionistă a luat naștere în 1924. A fost creată așa-zisa Republică Autonomă Sovietică Socialistă Republică Moldovenească, ce trebuia să existe în coasta României Mari, ca să organizeze mișcări ilegaliste, tot felul de acte, care astăzi s-ar numi acte teroriste, împotriva administrației legale a României. Acolo s-a născut limba moldovenească cu alfabet chirilic, chiar dacă au existat mișcări românești, autentice, ale unor scriitori care în 1937 au solicitat revenirea la limba română, la alfabetul latin. Au fost exterminați, au fost omorâți. Deci zona aceasta separatistă are o istorie și deci nu ne miră faptul că astăzi avem o așa-zisă republică Transnistreană, de fapt e un teritoriu care a fost populat intens în timpul guvernărilor comuniste din anii 70-80 cu populație venită din este, din fosta Uniune Sovietică. A fost și o zonă industrializată, pentru că fosta Uniune Sovietică nu voia să industrializeze republicile, ci acele zone pe care știa că le controlează foarte bine […] Astăzi depindem total din punctul de vedere al energiei electrice de Rusia. Energie electrică ce ne vine prin intermediul firmelor-căpușă din zona separatistă din stânga Nistrului. Iată de ce cuiva îi convine să existe această zonă separatistă, pentru că prin ea se fac malversațiuni financiare, mișmașuri, trafic de energie electrică și practic sunt amăgiți cetățenii Republicii Moldova, care astfel plătesc și susțin regimul separatist din stânga Nistrului. Acesta e paradoxul!
Jurnalist: Raluca Tudor
Regizor tv: Manuela Apostol
Producător: MIHAELA CRĂCIUN
