loader
Foto

Dimineţile îngerilor

La vremea când lumina se strecoară cu o consistență diafană printre crampeie de ziduri, canaturi de ferestre și porți nevăruite, satul Zagora din peninsula Pelion se descoperă într-o liniște nepământească. Cu adresabilitate aproape personalizată pentru cei care pot savura liniștea și reflecția, Zagora se decupează singular în peisajul turismului și patrimoniului grecesc..

 

În secolul al XVIII-lea, Zagora devenise cel mai mare centru de cultură din Pelion, iar clădirea școlii Rigas, ridicată în 1777 și cunoscută mai târziu ca muzeul grec, a fost pentru sat o candelă a veghei limbii, religiei și identității grecești.

În evoluția creștinismului din aceste locuri, dezvoltarea postbizantină oferă un veritabil câmp de studiu pentru tiparul lăcașurilor de cult. Biserica Sf. Gheorghe, ridicată în 1765, este pragul înțelegerii realităților sacre ale locului. Tipic pentru această parte a regiunii este existența antenartexului (antetemplului), prezent la foarte multe lăcașuri de cult.

(w882) cap compas

Construite peste fundațiile rudimentare ale unui edificiu preexistent, cu o cronologie necunoscută, clădirile de cult sunt adesea bazilici cu trei abside.
.

(w882) cap compas
.
Muzeul și biblioteca publică din Zagora, aflate la câteva sute de metri de biserica Sf. Gheorghe, devin amprenta care conferă plus de identitate localității.
.
(w882) cap compas
.
Celor 1.200 de cărți vechi tipărite și manuscrise donate de patriarhul Kallinikos al IV‑lea și de alți fondatori ai acestui așezământ cultural în 1762 li se adaugă alte 13.000 de cărți oferite în dar de numeroși binefăcători.
.
(w882) cap compas
.
Viața localnicilor se învârte în jurul pieței centrale.
.
(w882) cap compas
.
Suvenirurile se arată ca o invitație — nu atât de a le cumpăra, cât mai ales de a-i cunoaște pe făuritori.
.
(w882) cap compas
.
Inventivitatea nu are margini, iar materialele din care sunt făurite obiectele cu diverse utilități arată că până și un fir de ață capătă altă viață în drumul din universul domestic, prin vitrină, către cumpărător.
.
(w882) cap compas
.
Zona centrală a satului este răspântia tuturor: oameni, evenimente, gânduri, bucurii și împliniri.
.
(w882) cap compas
.
Ca în mai toate așezările mici, este suficient să existe câțiva arbori umbroși, o fântână și câteva mese în fața tavernelor pentru a se crea un mediu social autentic grecesc...
Toți versanții din partea răsăriteană a peninsulei Pelion se îndreaptă către apele Egee. Datorită plantelor vindecătoare care creșteau din abundență, zona era cunoscută ca „muntele vindecător”.
.
(w882) cap compas
.
Platanul din Tsagarada este unul dintre cei mai vechi copaci din Grecia și probabil din Europa. Circumferința trunchiului său este de 15 metri, în timp ce coroana este atât de mare încât este dificil de măsurat.
.
(w882) cap compas
.
Biserica dedicată Sfintei Mucenițe Parascheva reformulează arhitectonic teme bizantine, dar se delimitează de tiparul lăcașurilor de cult din zonă prin folosirea generoasă a pietrei și prin silueta zveltă.
.
(w882) cap compas
.
Construcția bisericii a fost finalizată în 1909. Satul Tsagarada este menționat prima dată în istorie în jurul anului 1600 d.Hr. ca așezare la malul mării, unde se află în prezent ruinele unui castel bizantin. La fel ca în Zagora, și aici comuna a fost organizată în jurul câtorva biserici importante.
.
(w882) cap compas
.
Biserica Sfinților Arhangheli, ridicată în 1746 și sfințită în 1749, este o mărturie a acestui tip de organizare, în care mici cartiere rurale poartă numele lăcașurilor de cult. Se apreciază că această zidire este una dintre cele mai frumoase biserici din peninsula Pelion.
.
(w882) cap compas
.
Peninsula Pelion a fost ferită de turismul de masă, iar autenticul grecesc, lipsit de stereotipurile industriei ospitalității, este prezent la fiecare pas. Aria peninsulară se împarte în coasta vestică și cea estică pe o lungime de mai bine de 30 km pe direcția nord-sud.
.
(w882) cap compas
.
Din punct de vedere cultural-religios, zona a fost marcată de câteva mari perioade: bizantină timpurie, stăpânirea otomană și perioada post-bizantină, urmate de epoca modernă.
.
(w882) cap compas
.
În incinta mănăstirii Sfântul Nicolae Paou, fondată la începutul secolului al XVIII-lea, funcționează, începând din 1985, Centrul Cultural și de Conferințe al Universității din Tesalia.
.
(w882) cap compas
.
Respectând istoria sitului, au fost efectuate lucrări de restaurare și reconstrucție a incintei pentru a funcționa ca ansamblu cultural, amenajându-se camere pentru cazare, săli pentru cursuri și întruniri și un centru expozițional.
.
(w882) cap compas
.
În partea apuseană a peninsulei Pelion, Mănăstirea Sfinților Arhangheli se înalță impunătoare și biruitoare peste veacuri și încercări. Biserica mare a mănăstirii a fost inaugurată în 2002. Însă așezământul monastic își are rădăcinile în perioada de înflorire bizantină, când înălțimile din jur erau cunoscute ca Muntele cu Chilii sau Înălțimile Sihastrilor.
.
(w882) cap compas
.
În partea opusă a peninsulei Pelion, cruci care amintesc de răstignirea Mântuitorului Hristos, la picioarele cărora se adună mulțimi de credincioși în fiecare an odată cu apropierea sărbătorilor pascale, veghează o vale largă ce conduce către una dintre cele mai vizitate mănăstiri ale acestui colț al Tesaliei.
.
(w882) cap compas
.
Așezământul monastic Panagia Kato Xenia a fost fondat în 1985, fiind ridicat din temelii după ce un cutremur devastator a făcut ca mănăstirea cu același nume, aflată la 1 km de acest loc, să fie de nelocuit.
.
(w882) cap compas
.
Paraclisul Sf. Acoperământ, aflat în curtea interioară, adăpostește icoana făcătoare de minuni a Panaghiei Xenia, care, conform tradiției, a supraviețuit din epoca prigonirii icoanelor.
.

(w882) cap compasCredit

Această ediție a emisiunii "Cap Compas" este difuzată în reluare pe TVR Internațional miercuri, 11 martie, de la ora 11:30 și a fost difuzată în premieră la TVR 2.

Credit foto: Titi Tincă

Producător: Elena Dinu

9:50 Eurotonomat

*Drumul spre Viena

România revine în competiţia Eurovision Song Contest după doi ani în care a lipsit, iar această revenire ne dorim să aducă un rezultat bun, calificarea în primii 10 la ESC 2026, dar şi aprecierea publicului.

Emisiunea va promova selecţia naţională şi va face cunoscute piesele care vor intra în competiţie pe 4 martie 2026. Discuţiile vor fi despre Eurovision, ca rampă de lansare pentru artiştii europeni, despre cei 70 de ani de Eurovision dar şi despre cei 70 de ani ai Televiziunii Române.

Vom cunoaşte fiecare finalist în parte, vom afla lucruri despre cariera lor dar şi despre viaţa lor de artişti. Nu în ultimul rând vom vedea prestaţia lor de la preselecţii. Invitaţi vor fi şi membrii juriului şi vom avea ocazia să facem cunoştinţă cu artistele care vor interpreta finala naţională în limbajul semnelor române.

Prezintă: Alexandra Gavrilă, Iulian Selea şi Vlad Corb

Producător Liana Damian

(Reluare)

11:30 Istorii ascunse

* Cetăţile greceşti (II)

Istoricii și arheologii au identificat în vestul Mării Negre, pe teritoriul actual al Românei, patru cetăți grecești: Argamum, Histria, Tomis și Callatis. Venirea grecilor aici este parte a unui fenomen ce a definit perioade importante ale evoluției Greciei. Această colonizare este motivată printr-un cumul de motive politice și economice care au evoluat și au atins puncte culminante într-o perioadă destul de scurtă, dacă privim istoria în ansamblul ei.

Producător şi realizator Cristina Băican

 
 Dimineţile îngerilor

Dimineţile îngerilor

publicat: marţi, 10 martie 2026

La vremea când lumina se strecoară cu o consistență diafană printre crampeie de ziduri, canaturi de ferestre și porți nevăruite, satul Zagora din ...

 Cetăţile greceşti de pe ţarmul Mării Negre - a doua parte

Istoricii și arheologii au identificat în vestul Mării Negre, pe teritoriul actual al Românei, patru cetăți grecești: Argamum, Histria, Tomis și ...

Turismul de evenimente pune România pe harta internațională

Evenimentele internaționale, indiferent de domeniul de activitate, pun România şi pe harta turismului mondial şi antrenează de la mic la mare, ...

 

#tvri