loader
Foto

Galerie foto

Producţiile regizorului Stere Gulea, difuzate la „Noaptea Albă a Filmului Românesc” | VIDEO

În luna martie, „Noaptea Albă a Filmului Românesc” este dedicată unuia dintre cei mai importanţi regizori din istoria cinematografiei româneşti: Stere Gulea.

 

TVR Cultural, TVR Internațional și TVR Moldova i-a invitat pe telespectatori, în noaptea de sâmbătă spre duminică, 2 spre 3 martie, la un maraton cinematografic alături câteva dintre cele mai reprezentative creaţii semnate de respectatul cineast.

„Noaptea Albă” a debutat, de la ora 21:30, cu un interviu-portret realizat de producătoarea Claudia Nedelcu Duca, urmat de „Moromeţii (1988)” (ora 22:00), „Moromeţii 2 (2018)” (ora 0:25), „Stare de fapt (1996)” (ora 2:15), „Sunt o babă comunistă (2013)” (ora 3:40), „Iarba verde de acasă (1978)” (ora 5:15).

Absolvent al Universităţii Naţionale de Artă Teatrală şi Cinematografică în anul 1970, cu formare în filmologie, regizorul Stere Gulea s-a născut la 2 august 1943, în comuna Mihail Kogălniceanu, judeţul Constanţa. Cineastul provine dintr-o ramură a aromânilor care vine din Grecia, bunicul său, fruntaș al românismului, fiind omorât de naționaliștii greci, în 1904. După absolvire, a lucrat ca redactor la Studioul Cinematografic București. Între anii 1990-1996, regizorul Stere Gulea a fost decan al Facultății de Cinema din cadrul ATF, iar din poziţia de director general interimar a condus Televiziunea Română în perioada 1996-1998. „Nu m-am considerat niciodată profesor, realmente, m-am considerat un coleg care are puțină experiență și stă de vorbă cu niște tineri care au alte repere, alte paradigme. De multe ori nu te intersectezi, dar te poți și intersecta”, spunea cineastul despre misiunea sa de profesor la UNATC, unde a activat între anii 1990-2015.

(w882)

Debutul său regizoral a avut loc cu filmul „Sub pecetea tainei”, o evocare a scriitorului Mateiu Caragiale sub forma unui eseu cinematografic, alcătuit din povestiri, nuvele şi biografia autorului. Creaţia cinematografică a atras atenţia marelui actor Toma Caragiu, care a vorbit cu admiraţie despre tânărul regizor şi l-a invitat pe bunul său prieten, scriitorul Marin Preda, să vizioneze filmul la un eveniment organizat de TVR.

A urmat o perioadă prolifică pentru regizorul Stere Gulea: „Iarba verde de acasă” (1977), „Castelul din Carpaţi” (1981) şi „Ochi de Urs” (1983). În 1987, cineastul avea să ecranizeaze filmul cu acelaşi nume după romanul lui Marin Preda, „Moromeţii”, o producţie care a întregit şi a amplificat ecourile unuia dintre cele mai apreciate romane.

Portofoliul cineastului se va îmbogăţi şi după 1990, cu filme de succes precum: „Vulpe vânător” (1993), „Stare de fapt” (1995), „Weekend cu mama” (2009) sau „Sunt o babă comunistă” (2013).

(w882)

„Lucram la Weekend cu mama și mi-a căzut sub ochi titlul. E un titlu bun și azi! Am pus mâna pe telefon, am vorbit cu cineva de la Editura Polirom, m-am prezentat. Le-am zis că mă interesează. “Vă dăm numărul de telefon al lui Dan Lungu”. L-am sunat pe Dan Lungu, un băiat foarte deștept și foarte deschis. A fost foarte încântat, dar mi-a spus: “Domnul Gulea, eu nu mă pricep la scenarii. Am un prieten care se pricepe.” Lucian Dan Teodorovici a scris scenariul. Nu ne plăcea nici mie și nici lui Andrei Boncea care era producător. Ne-am chinuit ani de zile cu scenariul ăla. S-a asociat și Vera Ion, o fată foarte talentată și cu care am lucrat cu mare plăcere. În fine, am ajuns la formula asta. Aici s-a întâmplat un lucru bun, spre deosebire de alte dăți, actorii mi-au făcut filmul. Chimia dintre Luminița Gheorghiu și Marian Râlea era suficientă, nu îți mai trebuia nimic altceva. Atunci mi-am dat seama ce înseamnă chimia între doi actori, chimia adevărată și cât poate ea să dea viață și sensibilitate unui film. După vreo zi, două de filmare, am zis - scenariul duce în direcția asta, filmarea și cuplul ăsta duc în altă direcție, aproape în altă direcție. Ce fac? E o prostie să îi duc spre ceea ce mi-am imaginat eu. Îi las pe ei, merg pe ei și am mers cu ei. Nu știu dacă e un film bun, dar să știți că nu e un film prost.”, a spus regizorul Stere Gulea în interviul acordat producătoarei Claudia Nedelcu Duca.

(w882)

Regizorul Stere Gulea lucrează în prezent la filmul „Moromeţii 3”, care continuă povestea lui Niculae, filul cel mai mic al lui Ilie Moromete. Regizorul semnează şi scenariul original, iar producţia va încheia saga începută în urmă cu aproape 40 de ani.

„Claudia Nedelcu Duca: Moromeții 1 rămâne așadar și filmul dumneavoastră preferat...

Stere Gulea: Este, l-aș nedreptăți dacă nu i-aș oferi această poziție.

Claudia Nedelcu Duca: Această trilogie dedicată Moromeților o priviți ca un pachet diferit de restul portofoliului de filme?

Stere Gulea: Celelalte nu se ridică la nivelul ăsta, dar v-am spus, „Baba comunistă” nu e un film de care să îmi fie rușine. Pe locul 2 însă o să fie „Moromeții 3””.

(w882)

17:50 Duelul pianelor

Prezintă Adrian Enache

Producator Iuliana Marciuc

(Reluare)

19:30 Prezenţe româneşti

*SUA (I)

*Victor Velculescu-între două lumi și o singură întrebare: cum se scrie viața?

Victor E. Velculescu este un cercetător și medic de origine română-americană, extrem de influent în domeniul genomicii cancerului și medicină de precizie, cu activitate principală la Johns Hopkins University din Baltimore, Maryland, SUA.

Victor Velculescu s-a născut la București, iar când avea șapte ani, părinții lui au plecat din România spre California. Era sfârșitul anilor ’70, iar drumul nu era doar unul geografic — era o fugă spre libertate. Într-o țară străină, băiatul plecat din București descoperea un univers nou, în care totul putea fi întrebat și totul putea fi înțeles. A studiat biologia la Stanford, apoi a urmat medicina și doctoratul în genetică la Johns Hopkins University, unde lucrează și astăzi, în oraşul Baltimore din Maryland, nu departe de capitala SUA. Aici a devenit unul dintre liderii mondiali în cercetarea genomicii cancerului — domeniul care încearcă să înțeleagă cum apar și evoluează tumorile la nivelul ADN-ului. În Baltimore, la Johns Hopkins University, Victor Velculescu avea să devină unul dintre pionierii unei revoluții: descifrarea genomului cancerului. Nu doar cercetare, o formă de explorare pe care o reușește ca nimeni altcineva-misiunea de a înțelege de ce unele celule aleg calea greșită și cum pot fi înainte să fie prea târziu. În laborator, Velculescu a învățat să citească limbajul invizibil al ADN-ului. Nu vorbește despre știință cu entuziasm teatral, ci cu o liniște precisă-ca și cum, undeva în adâncul codului genetic, s-ar fi ascuns un adevăr care merită răbdare. „Cum funcționează viața, de fapt?”, întrebarea care l-a urmărit toată viata pe Dr. Velculescu, a început să prindă răspunsuri.

De-a lungul anilor, și-a condus echipa cu o combinație rară de disciplină și empatie. În laboratorul lui, oamenii nu sunt doar cercetători, ci parte dintr-o misiune comună: să transforme cancerul dintr-o condamnare într-o boală controlabilă. În laboratorul lui Velculescu, nu există supereroi. Există doar oameni care cred că, undeva în zgomotul datelor, se ascunde un răspuns. Fiecare linie de cod, fiecare secvență de ADN, fiecare probă e o poveste în miniatură.

Realizator şi producător Irina Păcurariu

Coordonator proiect Corina Dobre

 

Românii revin în țară cu perspective noi legate de viață și carieră. Aleg să participe la dezvoltarea României, pe care încep să o cunoască din ...

Întoarcerea care vindecă: Elena Ovreiu

Întoarcerea care vindecă: Elena Ovreiu

publicat: vineri, 07 noiembrie 2025

Tot mai mulți specialiști aleg să se întoarcă acasă, acolo unde sunt așteptați și unde experiența lor poate face diferența. În această ediție vă ...

Violenţa domestică - sprijin, consiliere, îndrumare

Violenţa domestică - sprijin, consiliere, îndrumare

publicat: vineri, 07 noiembrie 2025

În ce măsură există o reală protecție oferită victimelor de către societate? Când se emite un ordin de protecție? Cum este asigurată respectarea ...

 

#tvri