loader
Foto

Prezenţe româneşti, sub semnul marii muzici, în Ungaria | VIDEO

Pe 26 octombrie, telespectatorii TVR Internaţional au avut ocazia să afle ce înseamnă pentru românii din Ungaria posibilitatea de a participa la evenimente culturale româneşti menite să îi aducă împreună.

 

Prezenţe româneşti

.
Recitalul cameral din creațiile lui George Enescu și Bela Bartók, organizat sub egida Festivalului Internațional "George Enescu", a încântat publicul  prezent în sala de festivităti a Liceului "Nicolae Bălcescu" din Gyula, la mijlocul toamnei.

(w882)Formula originală de concert-conferință-expoziție e o idee extrem de generoasă, mai ales că axul manifestării a fost reprezentat de  prezentarea unor fragmente din tragedia lirică "Oedip", compusă de George Enescu între 1921-1923 și dedicată soției sale Maria Rosetti Tescanu.

(w882)Și-au dat concursul Ștefan Ignat, profesor la Universitatea de Muzică "George Enescu" din București, prim bariton al Operei Națioale din București, pianistul Robert Manoleanu și studenții Simona Bucur, soprană, Antonia Lungu, mezzosoprană, Ion Coca, tenor, și David Miron, bariton.

(w882)Expozitia dedicată celor doi compozitori a cuprins panouri foto-documentare, partituri, afișe, programe de sală, extrase de presă, pagini de corespondență și fotografii din patrimoniul Muzeului "George Enescu" din București și al Arhivelor Bartók de la Budapesta.

(w882)
***

Realizator: Radu Găină
Director de imagine: Mihai Buzura


***

Proiectul a fost realizat cu sprijinul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni

 

17:30 Miturile comunismului

*Anii 80 și datoria externă

Invitat Iancu Guda, analist financiar

Decizia luată de Nicolae Ceaușescu în 1982 de a achita integral datoria României arunca cetățenii într-o gravă criză, cunoscută drept criza anilor ‘80. La mijlocul lunii aprilie 1989, românii au aflat din Scânteia o veste mare: Republica Socialistă România își achitase integral datoria externă. Informația fusese făcută publică de însuși Ceaușescu în cadrul Plenarei Comitetului Central desfășurate la București. Ceaușescu contractase datoria în numele românilor, făurindu-și, pe socoteala lor, planuri fanteziste. În 1978, datoria externă a României era de aproximativ 5 miliarde de dolari. Din cauza creșterii prețului petrolului și al materiilor prime, până în 1982 datoria a ajuns la 11 miliarde dolari. Singur a decis si achitarea ei integrală, aruncând cetățenii în grava criză a anilor ‘80. Privațiunile oamenilor n-au încetat nici după măreața realizare a achitării datoriei. Românii trăiau senzația că țara se afla pe marginea prăpastiei, condusă de un nebun care apasă accelerația. Catastrofa era tot mai aproape. Vom discuta în platou despre cât a recuperat România din datoriile cu care finanțase alte state în perioada comunistă și despre datoriile pe care le are de plătit România în prezent.

Producător Raluca Rogojină

18:30 Prezenţe româneşti

*Marcel Şomfelean, SUA

Stabilit în Statele Unite ale Americii, în zona Chicago, Illinois, Marcel Șomfelean, antreprenor și manager cu rădăcini românești, este recunoscut în special pentru implicarea în viața conaționalilor săi și pentru inițiativele sociale și profesionale pe care le conduce. Ramona și Marcel Șomfelean au pornit în urmă cu două decenii într-o aventură: să testeze visul american, să-i ofere fiicei lor un viitor mai bun și să trăiască experiența unei lumi noi. Decizia lor a părut pentru mulți neașteptată: să părăsească România nu din nevoie materială, ci dintr-un impuls pur de aventură și curiozitate. Povestea lor e despre curaj, sprijin și visuri îndrăznețe.

Jurnalist Ioana Constantin

Realizator Irina Păcurariu

(Reluare)
 
EVENIMENT ESTIVAL - Taberele ARC – Acolo unde începe ACASĂ

Pentru mii de copii români din diaspora și din comunitățile istorice, vara înseamnă, înainte de toate, o reîntâlnire cu România.

Miturile comunismului: Anii `80 și datoria externă

Decizia luată de Nicolae Ceaușescu în 1982 de a achita integral datoria României arunca cetățenii într-o gravă criză, cunoscută drept criza ...

Alimentul românesc, de la investiţii la brand local, naţional şi regional

Investiții masive cu fonduri europene, credite, surse proprii, realizarea de producții sustenabile, identificarea de piețe de desfacere noi, în ...

 

#tvri