Unele dintre ceasurile Regelui Carol I și ale Regelui Mihai, precum și alte piese valoroase din patrimoniul muzeal, împreună cu obiecte de colecție și cu simboluri ale statului elvețian au compus o inedită expoziție aniversară. Dedicată celor 115 ani de relații diplomatice dintre România și Confederația Elvețiană, expoziția “Valori care rezistă timpului” a fost prezentată în Sala de Marmură a Băncii Naționale a României.

Majestatea Sa Margareta şi Principele Radu au fost oaspeţii Radio România, instituție al cărei act de naștere a fost semnat de Regele Ferdinand, cu o sută de ani în urmă, și care a păstrat o remarcabilă legătură cu Familia Regală. Radiodifuziunea publică organizează anual două evenimente aflate sub auspicii regale, Concertul de 10 Mai și Festivalul Internațional de Teatru Radiofonic Grand Prix Nova.

Generozitatea, responsabilitatea, puterea exemplului şi loialitatea sunt câteva dintre valorile promovate de Fundaţia Regală Margareta a României. Cele 8 proiecte de succes derulate îi aduc împreună, pentru o seară, la Palatul Elisabeta, pe beneficiari, susținători și voluntari. Dincolo de realizările cuantificate în cifre, timp de 35 de ani, rămân poveștile de viață ale celor cărora fundația și partenerii săi au reușit să le schimbe destinul.

Prezintă Bogdan Şerban-Iancu

Realizatori: Diana Ilica, Bogdan Şerban-Iancu

Producător Lidia Voicu

*Cum a fost făurit omul nou

Invitați: Radu Paraschivescu, scriitor şi Mădălin Hodor, istoric

50 de ani s-au forțat comuniștii prin toate formele de educație și învățământ să recreeze ființa umană. Au început prin copierea sistemului sovietic și implementarea lui în toate instituțiile de invățământ din România. Religia a fost scoasă din școli, la fel profesorii care au deținut funcții în partidele istorice.

La admiterea în învățământul superior aveau prioritate doar cei cu ,,origine sănătoasă”. Au continuat cu impunerea Organizației Pionierilor, a Șoimilor Patriei, a muncii voluntare și a practicii agricole. Principiile generale ale învățământului de atunci erau: educația prin colectiv și pentru colectiv si educația prin muncă și pentru muncp. Omul nou a fost “frăgezit” cu Daciada, Cântarea României și învățământul politico-ideologic. A fost generația celor crescuți cu cheia de gat, la cozi, în cultul pentru muncă și patrie, în stil cazon. Ce-a ieșit? “Nouă nu ne-a rămas nimic sfânt, noi nu credem în nimic, ne-am familiarizat cu dezastrul. Ne-a făcut să fim adaptabili, tranzacționari, maleabili, flexibili, foarte mulți dintre noi, dezosați etic. La noi a fost o ciorbă, a fost așa... un sos continuu și un ghiveci moral-imoral-amoral care practic ne face astăzi să nu mai putem disocia binele de rău, susul de jos. Totul este o plastilină! Pănă și mentalul nostru este atat de plastilinizat... Noua ni se pot induce toate teoriile din lume!” (Dan C. Mihăilescu)

Discuția din platou se va axa pe ce a creat din noi învățământul și educația specifice epocii comuniste și ce se întâmplă la momentul de față cu generațiile crescute în cutumele epocii actuale.

Prezintă Irina Luca

Producători: Raluca Rogojină, Roxana Tarhon