loader

“Moromeţii” sau clasicismul în artă

TVR Internaţional a difuzat duminică, 15 iulie, de la ora 23:00, filmul “Moromeţii”, ecranizarea lui Stere Gulea după volumul I al romanului cu acelaşi titlu de Marin Preda.

 

Filmul românesc la TVRi

Povestea este scrisă pe fondul destrămării unei familii țărănești tradiționale în timpul schimbărilor sociale din satul românesc de câmpie, în anii premergători celui de-al Doilea Război Mondial, aproape de clipa când “timpul nu mai avea răbdare”.

Personajul principal este Ilie Moromete, capul familiei Moromeţilor, cel care vrea şi încearcă din răsputeri să-i ţină împreună pe toți membrii familiei, fără să vândă din loturile de pământ. Tatăl realizează şi că Niculae, mezinul familiei, a prins drag de carte şi vrea să ajungă în viaţă mai mult decât cioban, pentru că deja o urăşte de moarte pe Bisisica, oaia nărăvaşă din gospodărie.

Filmul a fost realizat în urmă cu aproape trei decenii şi îi are în distribuţie pe Victor Rebengiuc, Luminiţa Gheorghiu, Gina Patrichi, Dorel Vişan, Mitică Popescu, Petrică Gheorghiu, Florin Zamfirescu, Emilia Popescu şi Teodora Mareş.

“Moromeţii” a fost turnat în alb şi negru, cu secvenţe de referinţă pentru cinematografia românească. Alegerea regizorului Stere Gulea a fost susţinută artistic de operatorul Vivi Drăgan Vasile, în timp ce filmul nu ar fi devenit ceea ce este fără costumele perfect integrate în cadru şi poveste, alese şi semnate de Svetlana Mihăilescu.

(w882) Dorel Viş

 

Fiecare secvenţă din film pare să aibă o desfăşurare, un punct culminant şi o morală proprii. Ecranizarea nu ocoleşte, ba chiar ilustrează scolastic marile scene din roman: cine îşi poate imagina acum, citind cartea lui Marin Preda, altfel decât în film, scena tăierii salcâmului ori momentul fugii de acasă a băieţilor celor mari ai lui Ilie Moromete?

Luminiţa Gheorghiu şi Victor Rebengiuc, care i-au interpretat pe Catrina şi Ilie Moromete, au fost aleşi pentru două roluri într-un alt film alb-negru, regizat în 2014 de Radu Jude, “Aferim!”. Cele două personaje au fost “un omagiu pentru un film pe care îl admiră foarte mult, “Moromeţii”, de Stere Gulea”, după cum spune într-un interviu acordat Mediafax regizorul câştigător al Ursului de Argint, la Berlin, în 2015.

 

(w882) Victor Reb

În luna noiembrie 2018, Stere Gulea va prezenta publicului filmul "Moromeţii 2", cu Horaţiu Mălăele şi Dana Dogaru în rolurile principale.

Lista filmelor pe care le puteţi urmări la TVR Internaţional o puteţi afla aici.

14:50 Discover Romania

Producător Diana Ilica

15:00 TVR 70

*Adevăruri despre trecut

*Anii utopiei noastre (I). Etică și echitate socialistă

În spatele congreselor și manifestațiilor transmise triumfalist la televizor în „epoca de aur” se citea printre rânduri realitatea cotidiană: foamea, frigul, umilințele, dualismul, utopia și minciunile pe care ni le însușiserăm pentru a putea rămâne în viață. Pare de necrezut, dar și acestea au fost surprinse pe ecran-în priviri, în cuvintele omului de rând, în imagini aparent „scăpate” pe sticlă.

Am căutat în sutele de filme păstrate în arhiva Televiziunii Române, minutele, clipele, instantaneele care au păstrat timp de 70 de ani adevărul despre viața pe care am trăit-o. O istorie strânsă în grimase, în revolta încleștată ce răsuna însă asurzitor dincolo de versurile și cântecele patriotice.

„Adevaruri despre trecut” prezintă dintr-o perspectiva umană și cinematică, modul în care oamenii trăiau zi de zi în România comunistă. Emisiunea care arată realitatea socială, economică și emoțională a perioadei punând accent nu doar pe contextul politic, ci și pe experiența personală a individului: familie, locuință, alimentație, muncă, educație, relații sociale și acces la informație. O realitate strânsă în 70 de ani de imagini unice care aduce laolaltă bucurie, frustrare, bunăstrare și supraviețuire.

În primele doua ediții vom vorbi despre marile minciuni ale epocii de aur, „anii utopiei noastre”. Ani în care din discursurile propagandistice, totul părea minunat, rafturile și galantarele gemeau de produse, românii munceau de zor, zi și noapte, în uzine ultra-performante și erau retribuiți pe măsură. Apoi mergeau fericiți spre casă, la locuințele lor dichisite, în care nu se punea problema să lipsească apa caldă, curentul sau căldura, iar copiii erau ghiftuiți în urma meselor bogate. De fapt, în uzină, te „cârpeai” cum puteai pentru a-ți face norma pentru că materie primă nu exista, iar planul trebuia făcut, în alimentară nu găseai nimic, cârligele atârnau goale, în apartament erau 9 grade, copiii plângeau după lapte, de carne nu se punea problema, darămite de dulciuri. Nu găseai haine, totul era cusut, recondiționat. Iar omul se mișca mecanizat de la o coadă la alta pentru pâine, pentru ulei, pentru hârtie igienică.

Legiferarea ipocriziei a venit o dată cu Congresul al 11-lea al Partidului Comunist Român desfășurat în luna noiembrie a anului 1974 , acesta prefigura dezastrul anilor 80 în care românii urmau să fie “oameni noi”, într-o societate “multilateral dezvoltată” în care lipsa oricărei forme de umanitate construia calea spre utopicul comunism. La televizor, de la cel mai mic până la cel mai vârstnic, țara întreagă părea stăpânită de hipnoza glorificării mult-iubitului conducător. Totul era o jertfă pe altarul patriei și a lui Ceaușescu.

Istorici și muncitori în uzinele patriei și la fostele CAP-uri vorbesc despre starea „de saturație, de vomă” pe care o simțeau pentru cuvintele „fără rost” care se rosteau la congrese și la ședintele de partid. Ințeleseseră: pentru partid, omul nu însemna nimic! Era doar o mașinărie menită să muncească zi și noapte pentru îndeplinirea planului în vederea „înaintării spre comunism”, o societate ideală, o idee iluzorie într-un viitor pe care nici cei mai de seamă reprezentanți ai partidului nu îl puteau aproxima și nu îl puteau descrie. În timp ce ideologii preorau, românii învățaseră „descurcăreala” și „trocul”. Totul era o minciună, de la asa-zisă industrie performantă făcută pe credit, până la exporturile din care se câștiga 1 dolar pentru producerea căruia se cheltuiau 3, de la lipsa acută a materiilor prime până la proiectele habarniste și grandomane ale „prea-iubitului conducător”. Când s-a ajuns la scadență, în anii 80, a fost mult prea târziu, iar cea care a trebuit să plătească a fost populația.

Proiectul continuă pe parcursul a 14 ediții în care echipa „Adevăruri despre trecut” prezintă subiecte, imagini și abordări în premieră, la 37 de ani de la căderea regimului comunist.

Realizatori: Roxana Tarhon, Iulia Stoian, Mihaela Iamandei, Cristina Madgearu, Gheorghe Preda, Raluca Rogojină

Consultant de specialitate Lavinia Betea

Producător Raluca Rogojină

 
Dezechilibrele hormonale, pericolele ascunse ale mușcăturilor de animale și beneficiile pauzelor active, la „Un doctor pentru dumneavoastră”

Oboseală inexplicabilă, fluctuații de greutate, tulburări de somn, schimbări de dispoziție, pot fi semnale ale dezechilibrelor hormonale. De ce ...

Tinerii şi antreprenoriatul în România

Tinerii şi antreprenoriatul în România

publicat: vineri, 13 noiembrie 2026

Sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii trece printr-o perioadă plină de provocări. Multe dintre probleme sunt generate de starea economiei în ...

România în lume

România în lume

publicat: joi, 12 noiembrie 2026

De la muzică și educație la diplomație culturală și proiecte internaționale, două întâlniri despre inițiativă și deschiderea către lume.

 

#tvri