loader
Foto

Mănăstirea Lainici - Gorj

La granița dintre nordul Olteniei și sudul Ardealului, printre munți și văi , se ridică una dintre cele mai vechi , frumoase și cunoscute așezări monahale din România: Mânăstirea Lainici. Istoria acesteia, ctitorii şi sfinţii care au slujit-o, atrag an de an credincioşi de peste tot, în căutarea harului sfânt sau a unor clipe de reculegere şi linişte sufletească.

 

Numele mănăstirii este de origine greacă și s-ar putea traduce ca „trecătoare prin munții de piatră", sau poate că numele unui trib geto-dacic al lailor a fost preluat și așa s-a transformat în Lainici.

De numele Sfântului Nicodim de la Tismana se leagă și înfăptuirea Mânăstirii Lainici. În căutarea locurilor potrivite sihăstriei, a ajuns în Valea Jiului, unde a ridicat un schit din lemn. Se întâmpla prin secolul al XIV-lea. Primul stareț al mânăstirii, Atanasie Schimnicul, reface schitul și ridică o nouă bisericuță din lemn prin sec. al XVII-lea.

(w882) Mănăstir

Mânăstirea se reconstruiește din temelie la începutul sec. al XVIII-lea

Ca o mărturie a vremurilor demult apuse, străvechea bisericuță încântă ochiul privitorului cu portretele ctitorilor și cu originalitatea picturii, desăvârșită la 1817, în frescă, care respectă canonul iconografic bizantin.

Mai multe informații despre acest lăcaș de cult aflați urmărind emisiunea „Memoria locului. Mănăstirea Lainici - Gorj”, realizată de TVR Craiova și redifuzată pe TVR Internațional vineri, 11 aprilie, de la ora 8:35.

Producător: Simona Carauleanu

Sursa foto: capturi din emisiune

4:00 Moromeţii

Film *

România, 1987

Regia şi scenariul: Stere Gulea

Cu: Victor Rebengiuc, Luminiţa Gheorghiu, Gina Patrichi, Dorel Vişan

Dramă. Ecranizare a volumului I al romanului cu acelaşi titlu de Marin Preda.

Povestea destrămării unei familii țărăneşti tradiţionale pe fondul unor mutaţii sociale ireversibile care au loc în deceniul patru al secolului al XX-lea, în ciuda încercărilor disperate ale lui Ilie Moromete, capul familiei, de a-i ţine la un loc pe toţi membrii familiei sale şi a nu-şi vinde din pământ.

* 1987-ACIN-Marele Premiu; premiile pentru imagine-Vivi Drăgan Vasile; pentru interpretare masculină-Victor Rebengiuc; pentru costume-Svetlana Mihăilescu; pentru muzică-Cornelia Tăutu; pentru montaj-Mircea Ciocâltei; Diploma de onoare-Luminiţa Gheorghiu;

* 1988-San Remo-Premiul pentru interpretare masculină-Victor Rebengiuc;

* 1988-Santarem (Portugalia)-Premiul III ”Ciorchinele de bronz” şi Premiul pentru interpretare masculină-Victor Rebengiuc;

* 1988-Costineşti-Marele Premiu şi Premiile de interpretare masculină-Victor Rebengiuc-şi feminină-Luminiţa Gheorghiu.

Redactor Gabriela Onea

6:25 Impact plus

Moderator şi realizator Constantin Uzdriş

(Reluare)
 
Medici care au schimbat lumea - prezent, trecut şi viitor

Personalități remarcabile, descoperiri științifice şi povești mai puțin cunoscute din istoria medicinei românești stau în prim-planul ediției, în ...

Tradiții românești în Bucovina de Nord. Casa de Folclor din Buda Mică și povestea lui moș Ionică

Într-o țară aflată în război, copiii din satele românești ale regiunii Cernăuți continuă să cânte și să danseze românește. La Casa de Folclor din ...

Prezențe românești în Germania - pianistul Cătălin Șerban

Sâmbătă, 31 octombrie, la 18:30, într-o nouă ediţie „Prezenţe româneşti”, Anca Berlogea-Boariu ne face cunoștinţă cu Cătălin Șerban, un pianist ...

 

#tvri