loader

„Lumea şi noi” cu Alexandru Tîrziu, arhitect la Zürich

Miercuri, 4 mai, şi joi, 5 mai, de la ora 21.00, la TVR Internaţional şi online pe TVR+, v-am prezentat arhitectura ca o stare de spirit, alături de Alexandru Tîrziu.

 

Lumea şi noi

Alexandru Tîrziu - Partea I

S-a născut în Bucureşti, a studiat arhitectura la Universitatea Ion Mincu şi în paralel a mers şi la Institutul de Arte Plastice Nicolae Grigorescu. În perioada studenţiei, Alexandru s-a aflat pe o listă a studenţilor care urmau să fie daţi afară din facultate pentru originea lor socială, tatăl lui fiind declarat chiabur. Doar talentul ieşit din comun l-a salvat de la exmatriculare.

În ultimul an de facultate, arhitectul Cezar Lăzărescu îl ia să lucreze la proiectele unor vile din Sinaia. În 1961 şi-a susţinut lucrarea de diplomă, avându-i îndrumători pe Octav Doicescu și Anton Dâmboianu.

În 1962 s-a angajat ca arhitect la Proiect Bucureşti, în atelierul profesorului Tiberiu Ricci. În următorii ani, el a lucrat la proiectele pentru Hotel Nord, pentru clădirea Poştei din cartierul Militari şi la proiectarea magazinului Romarta Bărbaţilor. Alături de prietenul său Sebastian Moraru a proiectat vilele din Șoseaua Kiseleff şi din strada Moliere numărul 3.

Despre cariera sa în Elveţia, ne-a vorbit în faţa ultimei opere arhitectonice a lui Le Corbusier, arhitect de geniu născut la Zurich, aşadar în faţa vilei Heidi Weber. Vila i-a fost comandată marelui arhitect elveţian în 1964 de către colecţionara de artă Heidi Weber şi găzduieşte astăzi un muzeu despre viaţa şi opera acestuia.

(w882) Casa 3 Ale

Ediția este disponibilă online pe TVR+.

***

Alexandru Tîrziu - Partea a II-a

Într-o după amiază ploioasă de septembrie ne aflam în Biserica Catolică din Windisch, la 50 de km de Zurich. Vitraliile, realizate de arhitectul român, filtrau lumina gri de afară şi îndemnau la reculegere şi pioşenie. Ele au fost realizate în anul 1970, când era un tânăr arhitect liber profesionist.

„În consecință, proiectele trebuie să țină cont de condiţiile specifice ale locului şi de modul cum sunt utilizate de către beneficiarul lor. Societatea doreşte să găsească armonia perfectă între volume, materiale, cost, artă şi ecologie. - Alexandru Tîrziu.

(w882) Casa

Exigent şi perfecţionist, Alexandru Tîrziu a avut doar câteva expoziţii personale. La Zurich a expus de două ori acuarelele din Liguria și apoi din Toscana și la Baden pe cele din partea locului. A participat însă mult mai des la expoziții de grup, cea mai recentă fiind cea de la București, de la Galeria Romană, din martie-aprilie 2016.

(w882) Casa Alexa

Alexandru Tîrziu călătoreşte mult, iar în România vine de mai multe ori pe an şi este nelipsit de la întâlnirea cu foştii colegi, din fiecare toamnă.

Ediția este disponibilă online pe TVR+.

Un reportaj realizat de Dan Paul Ionescu

Urmăriţi emisiunea LIVE pe TVR+

***

Emisiunea poate fi urmărită pe tabletă sau mobil.

Descărcați aplicaţiile TVR+ pentru IOS și Android!


15:30 Momente, schiţe de I. L. Caragiale

*Partea I

Realizator şi producător Ruxandra Ţuchel

16:30 Exclusiv în România

*Arad, între medieval și retro

In această ediție, echipa Exclusiv în România ajunge, în sfârșit, în județul Arad, unde Cristi Tabără și Cristina Șoloc explorează atât unicatele din municipiul Arad, cât și din împrejurimi.

Mai întâi, Cristi face turul unui spațiu spectaculos al istoriei -Muzeul Retro IT, din Arad, pentru că există aici o colecție muzeală unică în România, un fel de istorie a calculatoarelor, așa cum au început ele-de la o mașină de socotit, apoi un computer care a evoluat până în prezent. Colecția, formată din câteva mii de piese, conține, printre altele, și un unicat mondial. Fondatorul muzeului Retro IT este economistul Florin Mărcuș, care și-a dorit atât de mult, în copilărie, un calculator pe care nu l-a primit (fiind atunci prea scump și destul de inutil), încat, după zeci de ani, a ajuns să aibă o propria colecție de calculatoare, suficient de mare și fascinantă, să o poată expune, ca s-o vadă și alții. A închiriat un apartament mare, în centrul Aradului, unde, în 5 camere, a desfășurat-o pe etape- de la tehnica de calcul românescă, la începutul calculatoarelor personale, la mobilitate, la cea mai mare colecție de procesoare din lume, la chipuri unicat și la o cameră dedicată aparturii audio-video-un loc unde se întâlnesc toate universurile în materie de IT și nu numai. Tehnică în general, majoritatea funcțională, cumpărată, fie de pe sit-uri de anunțuri, fie de la colectionari, inclusiv de la oameni care golesc case și vor să mai facă un ban.

Turul pentru pasionați poate dura între o oră și jumătate, cu minimum de povești și 4-5 ore, în funcție de interactivitatea vizitatorilor și este gratuit, dar cu programare, oricând după ora 16.00.

Cristina explorează împrejurimile și ajunge în frumoasa comună Șiria-un loc încărcat de istorie și cultură, aflat la 28 de Km de Arad, la Poalele Munților Zarandului. Aici descoperă Conacul Bohuș, o clădire superbă, cu parfum din alt veac, care găzduiește „Muzeul Memorial Ioan Slavici și Emil Monția”, unde aflăm lucruri mai puțin știute despre viața și operele a doi mari artiști arădeni-literatură și muzică ce ne încântă și astăzi. Ioan Slavici a scris peste 20 de volume, printre care ‚Mara’, ‚Moara cu noroc’ și ‚Popa Tanda’ au rămas opere fundamentale ale literaturii române, iar Emil Monția a cules și a prelucrat peste 100 de doine și cântece populare românești și 5 volume de colinde, printre care „Sus la poarta Raiului”, „Colindița” și” O ce veste minunată”.

Una dintre sălile Conacului Bohuș este dedicată revoluției maghiare de la 1848-1849, pentru că aici s-a semnat actul capitulării armatei revoluționare maghiare, după ce a fost strivită de intervenția austriacă și de forțele militare rusești.

Aflăm toate poveștile uimitoare pe care le ascunde acest conac, de la Dr. Sorin Bulboacă-directorul Complexului Muzeal Arad și Laura Ionela Moț-muzeografa Muzeulului Memorial „Ioan Slavici-Emil Monția”.

Nu departe de Conacul Bohuș, se ridică Cetatea Șiriei, o mărturie impresionantă a trecutului medieval. Așezată strategic pe Dealul Șiriei, Cetatea Șiriei este un simbol al rezistenței și identității acestor locuri, iar ruinele ei impunătoare sunt un punct de atracție pentru iubitorii de istorie, de arhitectură, dar și de priveliști superbe. Așa că o vizităm și noi, iar povestea ei o aflăm de la Lucian Hereș -profesor de istorie în Șiria.

Prezintă Cristina Şoloc şi Cristian Tabără

Realizator Cristian Tabără

Producător Marin Găbudean

(Reluare)
 
 Un doctor pentru dumneavoastră: Terapia prin alimentație

Spunem adesea că suntem ceea ce mâncăm, dar cât de mult influențeazăcu adevărat alimentația, sănătatea noastră? Vorbim despre terapia prin ...

Românii din Bavaria – comunitate, credință și identitate

În această ediție din seria „Eveniment TVRi”,  continuăm incursiunea în viața comunității românești din München și descoperim cum își conservă ...

România face bine: despre Copiii „calculator” și Muzeul pe 4 roţi

Vorbim despre oameni care aleg să construiască. Lucruri pe care nu le vedem imediat, dar care care durează. Fie că vorbim despre mintea unui ...

 

#tvri